Impozitul forfetar, noul nivel al redevenţelor şi formula de calculare a accizelor sunt deocamdată „în ceaţă“, iar oamenii de afaceri şi consultanţii fiscali şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu creşterea fiscalităţii în 2015 prin alte noi taxe sau impozite majorate, în urma reducerii CAS. „Antecedente“ există, având în vedere că Guvernul a venit în 2013 cu două valuri de modificări fiscale, iar în prima parte a acestui an s-a materializat o nouă creştere a fiscalităţii. Anul 2014 a venit şi cu o măsură de relaxare a fiscalităţii: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, care este în vigoare din luna octombrie.
Oamenii de afaceri români şi investitorii străini au susţinut că reducerea contribuţiilor este o măsură bună şi utilă. Problema este că persistă incertitudinea pentru anii următori: nu este clar dacă măsura va fi menţinută, iar dacă rămâne în vigoare în 2015 şi în anii următori, nu este sigur că nu vom vedea noi taxe sau impozite majorate pentru a acoperi deficitul generat.
„Vestea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori este una dintre cele mai bune pe care le-a primit mediul de afaceri în ultimii ani. Am spus în repetate rânduri că România are un nivel împovărător al impozitării muncii prin contribuţiile sociale, ceea ce inhibă crearea de noi locuri de muncă. Pentru ca această măsură să-şi arate roadele însă este nevoie de o mai mare stabilitate şi predictabilitate a politicilor fiscale. Investitorii trebuie să aibă confortul că-şi pot face planuri de afaceri pe termen mediu care să nu fie afectate de modificări majore ale cotelor de impozitare“, spune Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.
Ea susţine că nu trebuie să cădem în capcana de a crede că politica fiscală şi bugetară este un joc de sumă nulă în care dacă reduci cotele de impozitare dintr-o parte, trebuie să compensezi cu majorarea ratelor în alt domeniu sau să introduci noi taxe, deşi experienţa recentă a arătat acest lucru (a se vedea impozitul pe construcţii). „Trebuie să lăsăm timp economiei să reacţioneze şi să avem răbdare pentru că s-ar putea să avem un decalaj între creşterea volumului investiţiilor şi a angajărilor, majorarea consumului şi evoluţia încasărilor bugetare. Dacă vom aştepta rezultate chiar de la 1 octombrie, din momentul reducerii cotelor de contribuţii, s-ar putea să fim dezamăgiţi. Nu este deloc sănătos pentru economie să asistăm mereu la introducerea de noi taxe. Aşa cum spuneam, este nevoie de mai multe stabilitate, transparenţă şi predictabilitate în politica fiscală“, apreciază Mitroi.
Andra Caşu, tax senior manager la EY România, susţine că există într-adevăr, riscul majorării taxelor sau impozitelor existente sau al apariţiei unor noi taxe pentru a compensa impactul reducerii CAS. „Având în vedere modificarea recentă pe partea de contribuţii sociale şi cele cu privire la cota de TVA din trecut, s-ar putea ca autorităţile să nu se îndrepte tot asupra acestor tipuri de impozite. Cu toate acestea, un semn de întrebare valid este în privinţa impozitului pe venit, pentru că aici contribuabilii speră să nu existe fluctuaţii în sensul creşterii cotei unice de 16%.“
În ceea ce priveşte redevenţele la resursele naturale au fost într-adevăr discuţii în sensul modificării acestora (cel mai probabil în sensul creşterii valorilor), dar în prezent nu se ştie dacă aceste modificări vor viza modalitatea de calcul sau doar procentul de calcul al redevenţelor la resursele naturale. În plus, ca şi impozitul pe construcţii speciale, se urmăreşte ca redevenţele la resurse naturale să se constituie venit la bugetele autorităţilor locale, susţine reprezentanta EY România.
Impozitul forfetar şi majorarea redevenţelor sunt subiecte aflate în discuţie de multă vreme, dar detaliile de aplicare al acestor proiecte rămân să fie clarificate după alegeri sau anul viitor.
Care este stadiul discuţiilor privind redevenţele
Proiectul privind noile redevenţe este un subiect pe marginea căruia au existat discuţii repetate, decizia fiind amânată pentru 2015. Cert este că redevenţele urmează să fie majorate, însă cât va fi de mare această creştere şi cum se va aplica mai exact nu este încă stabilit.
Premierul Victor Ponta a declarat recent că proiectul privind redevenţele pentru sectorul petrolier urmează să fie pus în dezbatere anul viitor, deoarece atunci expiră obligaţia statului de a menţine redevenţele nemodificate. La privatizarea Petrom din 2004 statul s-a obligat prin legea de aprobare a contractului de privatizare să menţină redevenţele la acelaşi nivel în următorii zece ani, acestea urmând să expire anul acesta.
Totuşi, eventualele schimbări nu ar urma să se aplice acordurilor în vigoare, ci doar noilor acorduri dintre statul român şi companiile petroliere. Date fiind acordurile actuale care prevăd menţinerea aceloraşi redevenţe chiar şi pentru 30 de ani, statul ar urma să negocieze modificările cu fiecare companie în parte.
Discuţia privind redevenţele s-ar putea dovedi cea mai dură negociere dintre stat şi sectorul privat, miza fiind pe de o parte încasări mai mari la buget, iar pe de altă parte programe de investiţii de miliarde de dolari în noi dezvoltări de perimetre de hidrocarburi. Autorităţile locale au declarat în repetate rânduri că redevenţele aplicate local sunt sub media europeană şi că este posibilă introducerea unui regim de redevenţe diferit pentru producţia offshore. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Gheorghe Duţu a declarat în luna iunie că redevenţele la producţia de petrol şi gaze nu vor avea creşteri semnificative, dar se vor face diferenţieri în funcţie de tipul zăcământului. Conform discuţiilor de până acum, cel mai probabil noile redevenţe vor fi diferenţiate pentru on-shore şi off-shore, dar şi în funcţie de maturitatea zăcămintelor, urmărindu-se astfel încurajarea exploatării celor cu o vechime mai mare.
Redevenţele se calculează ca procente din valoarea producţiei, acestea fiind în prezent între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.
Redevenţele încasate de statul român pentru producţia de petrol şi gaze au ajuns anul trecut la 1,036 mld. lei (234,4 mil. euro), în scădere cu 13% comparativ cu 2012, circa 99% din această sumă fiind plătită de Petrom, companie care asigură aproape în totalitate producţia de petrol a României şi jumătate din producţia de gaze, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, potrivit datelor ANRM.
Ce are în plan Ministerul Finanţelor în legătură cu impozitul forfetar
Impozitul forfetar este un alt subiect de discuţie amânat în repetate rânduri, introducerea acestuia fiind planificată de multă vreme. Ultimul proiect legislativ pe această temă fusese lansat în toamna anului trecut, dar a rămas neconcretizat.
Impozitul forfetar apare în proiectul Codului fiscal rescris lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, dar de această dată este denumit „impozit specific unor activităţi“. El ar urma să fie aplicat începând cu ianuarie 2015, înlocuind impozitul de 16% pe profit sau cel de 3% pe cifra de afaceri. Potrivit variantei publicate, impozitul se va aplica restaurantelor, firmelor de catering, barurilor, hotelurilor şi pensiunilor, service-urilor şi spălătoriilor auto. Pentru ca o firmă să plătească acest tip de impozit, activităţile enumerate anterior trebuie să reprezinte cel puţin 70% din cifra de afaceri. Dacă firma respectivă realizează şi alte venituri în afară de acestea, va plăti un impozit de 3% pentru diferenţa dintre veniturile totale şi veniturile menţionate.
Impozitul se va aplica numai firmelor cu o cifra de afaceri mai mică de echivalentul a 50 de milioane de euro sau care deţin active de cel mult 43 de milioane de euro.