Companiile de asigurări refuză să preia riscul de secetă, principalele cauze invocate fiind caracterul catastrofic, suprafeţele mari afectate, probabilitatea de producere foarte ridicată şi lipsa sistemelor de irigaţii. În aceste condiţii, absenţa prelungită a precipitaţiilor a distrus aproximativ 16% din suprafaţa arabilă, echivalentul a circa 900.000 de hectare la nivelul întregii ţări, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
„Seceta este considerată un risc catastrofic, manifestându-se pe areale extinse şi provocând pagube mari, pe care societăţile de asigurări, ca entităţi individuale, nu şi le pot asuma“, a explicat pentru ZF Elena Berceanu, director al diviziei de asigurări agricole din cadrul Gothaer, companie care a subscris prime de 5 milioane de lei din poliţe agricole în prima jumătate a anului. În anumite condiţii, se poate acoperi riscul de îngheţ de iarnă, nu însă şi riscul de secetă. Regiunea Moldova a suferit cel mai mult de pe urma secetei, cele mai afectate suprafeţe fiind în judeţele Galaţi, Botoşani, Vaslui, Suceava, Neamţ şi Iaşi. Arşiţa nu a ocolit însă şi culturile din Argeş, Vrancea, Bihor, Sălaj, Constanţa, Teleorman şi Olt.
