Bănci și Asigurări

Atenţie! Începând de astăzi, noua directivă europeană PSD2 aduce schimbări majore la plăţile cu cardul

Atenţie! Începând de astăzi, noua directivă...

Autor: Ştefan Stan

14.09.2019, 12:15 101472

Noua directivă europeană PSD2, cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienţilor şi standardele deschise, comune şi sigure de comunicare, intră în vigoare începând de sâmbătă, 14 septembrie 2019, şi aduce schimbări semnificative la mai multe aspecte fiscale, inclusiv la plăţile cu cardul. 

Directiva PSD2 este actul normativ european care reglementează serviciile de plată şi are ca scop îmbunătăţirea standardelor pe baza cărora se efectuează plăţile în Spaţiul Economic European şi stimularea inovaţiei pe piaţa serviciilor de plăţi, astfel încât acestea să devină mai sigure şi mai eficiente. Această directivă urmează să fie transpusă în legislaţia internă în perioada următoare. 

Regulamentul UE, direct aplicabil în România, stabileşte cerinţele tehnice şi măsurile de securitate pentru autentificarea strictă a clienţilor şi pentru comunicarea în condiţii de siguranţă cu terţii prestatori de servicii de plată. Aceştia, conform PSD2, vor putea oferi consumatorilor, la cererea şi pe baza consimţământului lor, noi tipuri de servicii de plată, cu privire la conturile de plăţi accesibile online ale consumatorilor deschise la bănci sau la alţi prestatori.

Astfel, va spori securitatea utilizării instrumentelor de plată electronică, ceea ce înseamnă plăţi mai sigure pe internet şi în magazine şi precum şi posibile noi servicii de plată, transmite ING într-un anunţ pentru utilizatori.

Plăţile pe internet şi în magazine se vor efectua în baza aplicării procedurii de autentificare strictă a clienţilor cu anumite excepţii (plăţi de valoare mică sau plăţi recurente). Asta înseamnă că un client va trebui să parcurgă paşi adiţionali pentru validarea/autorizarea plăţilor online şi în magazine, transmite ING. 

De asemenea, pentru unele plăţi contactless la POS va fi necesar să se introducă codul PIN. Regulamentul UE prevede că după fiecare 5 plăţi contactless consecutive de sub 100 de lei/30 EUR, următoarea plată va trebui să fie autorizată prin codul PIN.

 

Ce riscă România dacă nu transpune directiva europeană privind serviciile de plăţi PSD2 în timp util

BNR: Neîndeplinirea obligaţiei de transpunere a directivei privind serviciile de plăţi poate determina Comisia Europeană să meargă chiar până la a propune Curţii de Justiţie a UE aplicarea unor sancţiuni pecuniare

Directiva privind serviciile de plată în piaţa internă (payments services directive 2 - PSD2) nu este încă transpusă în legislaţia românească, fiind în dezbatere în Senat, iar neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor privind transpunerea acestei directive în timp util poate determina Comisia Europeană să meargă chiar până la a propune Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (UE) aplicarea unor sancţiuni pecuniare împotriva României, reiese din informaţiile transmise de banca centrală.

„În constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei, Comisia Europea­nă are o abordare graduală, pornind de la o eta­pă precontencioasă, prin punerea în întâr­zie­re a statului membru în vederea comu­ni­cării măsurilor de transpunere, iar în unele si­tuaţii are posibilitatea de a propune Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) apli­ca­rea respectivului stat membru sancţiuni pecu­nia­re (o sumă forfetară şi/sau penalităţi cu titlu cominatoriu). Instanţa UE este cea care decide cu privire la sancţiunile pecuniare, în acord cu prevederile art. 258 coroborat cu art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcţio­na­rea Uniunii Europene“, a transmis BNR la solicitarea ZF.

La acest moment, proiectul de lege pri­vind serviciile de plată şi pentru modifica­rea unor acte normative şi proiectul de lege pri­vind activitatea de emitere de monedă elec­tronică se află în procedură de urgenţă pentru dezbatere şi adoptare la nivelul Senatului României, fiind înscrise pe ordinea de zi a acestei camere din data de 18 iunie 2019 (L187/06.05.2019 şi, respectiv L188/06.05.2019). „Precizăm că termenul pentru aprobare tacită la nivelul Senatului României este 19 iunie 2019“, potrivit BNR.

Transpunerea directivei privind serviciile de plată (PSD2) pe piaţa locală este în întârziere, termenul fiind 13 ianuarie 2018.

„Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamen­tului European şi a Consiliului din 25 no­iem­brie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE (Directiva) a prevăzut termenul de 13 ianuarie 2018 pentru transpunerea de către statele membre a acesteia“, susţine BNR.

În consecinţă, data efectivă de trans­pu­nere la nivel naţional a directivei va fi cea prevăzută în actele normative de trans­pune­re, care vor asigura conformarea la această directivă.

Referindu-se la atribuţiile BNR legate de această directivă, banca centrală a transmis că, în privinţa actelor normative de transpunere, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei au calitatea de co-iniţiatori ai actelor naţionale de transpunere, BNR neavând drept de iniţiativă legislativă pentru acestea.

În procesul de transpunere, Banca Naţio­na­lă a României a fost consultată, la nivel tehnic, asupra unor prevederi ale textului de lege ce asigură transpunerea unor dispoziţii ale Directivei, respectiv prevederile din Titlurile II şi parţial IV din perspectiva accesului la activitatea de prestare de servicii de plată de către instituţiile de plată şi a reglementării şi supravegherii cerinţelor privind securitatea plăţilor.

În luna martie, Comisia Europeană a transmis o cerere oficială de transpunere integrală a directivei, cu termen de două luni pentru adoptarea de măsuri, termen deja depăşit. În aceste condiţii, România riscă declanşarea procedurii de infringement, potrivit informaţiilor transmise anterior pentru ZF de Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Iar în absenţa acestei legi, furnizorii terţi de servicii din România nu pot să fie autorizaţi de BNR, creându-se astfel un dezavantaj competitiv faţă de furnizorii străini din celelalte state membre în care transpunerea directivei a fost finalizată, după cum a explicat recent Rodica Tuchilă, director executiv la ARB.

Astfel, jucătorii români din fintech nu vor putea să ia startul în acelaşi timp cu cei străini, iar unii dintre aceştia au avertizat deja că evaluează plecarea cu proiectul din ţară dacă nu se grăbeşte procesul legislativ din Parlament.

Indiferent de termenul la care va fi transpusă directiva în România, regulamentul delegat (UE) 2018/389 de completare a directivei cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienţilor şi standardele deschise, comune şi sigure de comunicare este aplicabil pentru toate ţările Uniunii Europene de la data de 14 septembrie 2019, dată de la care şi băncile din România trebuie să se conformeze cu toate prevederile regulamentului.

Cu toate că nu există încă o lege care transpune directiva, directorul executiv din ARB a explicat că instituţiile de credit din România au avut o „abordare proactivă privind implementarea directivei, au iniţiat proiecte interne derulate de echipe dedicate, aflându-se în stadii avansate de pregătire“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO