Bănci și Asigurări

Banca Mondială este mai puţin optimistă decât guvernul: Economia României va creşte cu 4,5% în 2018, după un avans de 6,4% în 2017. „Poţi creşte sănătos şi prin exporturi, cum face Germania. Dar noi creştem prin importuri.“

Banca Mondială este mai puţin optimistă decât...

Autor: Iulian Anghel

11.01.2018, 00:08 1383

„Poţi creşte sănătos şi prin exporturi, cum face Germania. Dar noi creştem prin importuri, pentru că în lipsa investiţiilor piaţa internă nu face faţă cererii în creştere determinate de majorările salariale şi de reducerile de taxe.“

Previziunea Băncii Mondiale de creştere economică a României, pentru 2017, de 6,4%, subliniată în raportul „Perspective eco­nomice globale“ (ianuarie 2018), pu­blicat ieri, este chiar peste cea a guver­nu­lui, care mizează pe un avans uşor peste 6%. Trimestrul al treilea din 2017 a dat peste cap calculele, după ce economia a crescut cu 7% la nouă luni şi cu 8,8% în T3 faţă de T3 2016.

Creşterea economică de 4,5% pentru 2018 anticipată de economiştii Băncii Mon­diale (5,5% în estimările guvernului român) este ea însăşi foarte mare, având în vedere baza de unde se pleacă - această creştere de peste 6% prognozată pentru 2017.

De doi ani România se află în topul creşterii economice în Uniunea Europeană, o creştere şi criticată şi lăudată în aceeaşi vreme. Este o creştere ce vine din consum, în principal, în urma unei relaxări fiscale fără precedent, dar care îşi dezvăluie acum slăbiciunile.

„Creşterea economică puternică nu este de­loc rea. Dar o creştere «peste potenţial», cum spun «deştepţii», conţine o doză puternică de destabilizare. O creştere economică puternică este bună când se bazează pe investiţii şi vine cu un risc enorm când se sprijină pe consum, cum se întâmplă la noi. Aşadar, avem pe de o parte o creştere economică puternică bazată pe consum, iar pe celălalt taler al balanţei avem o creştere pe măsură a importurilor care destabilizează balanţa comercială şi pe cea de cont curent, având drept consecinţă o monedă mai slabă, dobânzi în creştere şi, peste toate, o inflaţie în urcare ce muşcă, până la urmă, din veniturile oamenilor. Este un fel de a-ţi fura căciula“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Salariile au crescut în medie în 2017 cu 14%, mai ales în urma unor decizii administrative, dar şi ca urmare a unui început de supraîncălzire a economiei cu partea ei cea mai vizibilă - o lipsă de forţă de muncă ce tinde să devină problematică. Dar inflaţia se reaprinde, leul se devalorizează şi ca urmare a creşterii deficitelor gemene – comercial şi de cont curent – şi toate acestea vor lovi în final în venitul real al consumatorilor, după cum spune Dragoş Cabat.

Totuşi nimic nu arată că România s-ar prăbuşi sub devalorizare sau sub povara unor deficite sau a unei datorii fără putinţă de plătit - datoria publică este la 37% din PIB. De unde atunci această îngrijorare?

„Poţi să creşti prin consum, dar nu o poţi face pe termen lung. O creştere sănătoasă este cea care se bazează pe investiţii, investiţii care asigură creşterea ulterioară. Poţi creşte sănătos şi prin exporturi, cum face Germania. Dar noi creştem prin importuri, pentru că, în lipsa investiţiilor, piaţa internă nu face faţă cererii în urcare determinate de majorările salariale şi de reducerile de taxe. Peste şase luni, un an, surplusul financiar pe care oamenii şi-l cred în buzunare va fi topit de inflaţie şi dobânzi mai mari. Este adevărat că noi nu vedem acum deficite mari – deficitul bugetar este sub control, spunem noi. Dar când ţii deficitul bugetar sub control gâtuind investiţiile, acest lucru nu este în regulă pentru că lipsa investiţiilor este baza stagnării viitoare“, comentează Cabat.

Investiţiile publice (din buget şi din fonduri UE) au fost în primele 11 luni din 2017 de 17,5 miliarde de lei, în scădere cu 24% faţă de primele 11 luni din 2016. La o creştere economică record postcriză, de peste 6% în 2017, investiţiile statului sunt, practic, şi nominal, şi ca procent din PIB, cele mai mici din ultimii cel puţin 15 ani. Gu­vernul a mizat în susţinerea creşterii economice pe majorările de salarii care au stimulat consumul şi au susţinut avansul PIB. Gu­ver­nul, care îşi docu­men­tează analizele pe datele Comisiei Naţionale de Prog­noză, estimeză o creş­tere economică în 2018 de 5,5%.

Mediafax reaminteşte că în noiembrie 2017 Comisia Europeană a ma­jo­rat prognozele de creş­tere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7%, şi pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. De asemenea, şi Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, potrivit celui mai nou raport World Economic Outlook.

iulian.anghel@zf.ro

GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)