Bancile au depasit in iunie sincopele de lichiditate care alarmasera piata in luna mai, asa ca nu au mai imprumutat niciun leu de la BNR prin facilitatea de credit, dupa ce in luna precedenta obtinusera astfel echivalentul a peste 127 mil. euro.
Mai mult, in iunie bancile au apelat masiv la facilitatea de depozit oferita de BNR, plasand nu mai putin de 1,2 miliarde de euro la noua dobanda de 6% pe an, in lipsa de alternative de plasament sau din cauza unor probleme de management al lichiditatilor.
O suma foarte apropiata era depusa la BNR in mai 2007. Diferenta a fost insa ca tot atunci bancile au imprumutat prin facilitatea de credit de urgenta suma record de 1,1 miliarde de euro, sugerand o alta amploare a scaderii lichiditatii.
O alta diferenta a fost ca bancile s-au imprumutat anul trecut la o dobanda mai mare, de 14% pe an. In mai 2008, BNR a cerut o dobanda mai mica, de 13,75%.
Cert este ca in primele sase luni ale anului bancile au imprumutat de la BNR doar 677 mil. lei (188 mil. euro) in timp ce au plasat prin facilitatea de depozit 13,4 mld. lei (circa 3,7 mld. euro), aratand ca inca este departe momentul in care BNR va deveni creditor net al sistemului bancar, iar dobanda sa va fi un instrument eficient.
Din sase luni, numai in doua bancile au apelat semnificativ la facilitatea de creditare de la BNR, in timp ce facilitatea de depozit a fost folosita permanent, desi pana in luna mai dobanda oferita era de numai 2% pe an, pentru ca in mai sa urce la 5,75%, iar in iunie la 6%.
Bancile au ramas in continuare cu sume substantiale neplasate, desi dobanda folosita de BNR la operatiunile standard de sterilizare a urcat constant, de la 8% in ianuarie la 9,75% in iunie.
Totusi, luna mai a consemnat un minim istoric al stocului de lichiditati sterilizate de banca centrala, de 1,38 mld. lei (circa 383 mil. euro), incomparabil cu varful din ianuarie, cand BNR avea in conturi echivalentul a peste 2,7 mld. euro. In iunie, stocul s-a refacut usor, ajungand la circa 620 mil. euro, in conditiile in care de la inceputul anului BNR nu a mai folosit in operatiunile standard de sterilizare decat depozitele la o luna si apoi la o saptamana, fara nicio emisiune de certificate de depozit.
Bancile continua sa plaseze sume mari la BNR, desi viteza de crestere a creditului a ramas foarte rapida, mai ales pe segmentul de retail. Piata este alimentata de bancile-mama ale institutiilor de credit, interesate sa profite de potentialul de castig al unui sistem bancar in plina expansiune. Mai multi jucatori au primit in ultimele luni injectii masive de capital de la actionari. Acum bancile au ajuns sa prefere majorarile de capital, in conditiile in care atragerea de imprumuturi de pe pietele interbancare (atat interne cat si externe) a devenit mai scumpa.
Totodata, aceasta cale de finantare are si avantajul evitarii costurilor cu rezerva minima obligatorie. Doar in luna iulie trei jucatori - Banca Romaneasca, Credit Europe si Millennium Bank - au anuntat majorari de capital totalizand 180 de milioane de euro.
Pe de alta parte, sistemul de monitorizare utilizat de BNR impune bancilor cerinte mai mari pentru capitalul social, majoritatea indicatorilor de stabilitate fiind legati de acesta. Practic, bancile care urmaresc cresterea substantiala a afacerilor, sunt fortate sa se capitalizeze frecvent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
