Cunoasterea aprofundata a mediului de afaceri local si prin aceasta a operatorilor locali, apropierea mult mai mare de clientul marunt sau aflat la inceput de drum, care are nevoie de sprijin financiar, sau pur si simplu identificarea unor nise de piata virgine, nevizate de bancile straine preocupate de un profit cat mai stabil in conditii de riscuri minime. Cam acestea sunt, in opinia sefilor lor, principalele atuuri ale bancilor regionale si, in mare parte, locale, in lupta care se va anunta din ce in ce mai stransa in anii viitori.
"Cred ca banca pur romaneasca va avea viitor si asta se va dovedi cu atat mai mult cu cat nu vor ramane prea multe in situatia asta. Increderea tuturor categoriilor de investitori in dezvoltarea locala si regionala provine din flexibilitatea acestor institutii si angajamentul total fata de cresterea locala si regionala. Bancile romanesti se implica numai in investitii romanesti, neavand alte alternative. De aici si sentimentul pozitiv al depunatorilor, institutiilor pietei si chiar al clientilor care percep o incredere crescuta in propriile afaceri. Depinde insa de bancile romanesti sa administreze afacerile la fel de bine ca cele straine pentru ca diferenta sa nu o faca in ultima instanta preturile", spune Ionut Patrahau, vicepresedintele Bancii Transilvania, banca a carei activitate este concentrata in zona Ardealului.
In acest moment in sistemul bancar romanesc numarul bancilor regionale este destul de mic, patru sau cinci: Banca Transilvania (Cluj), Romexterra (Targu Mures), Carpatica (Sibiu) sau West Bank San Paolo IMI (Arad).
Mai cu afaceri locale, mai cu "trafic de influenta" - mult mai usor la nivel regional - chiar daca nu au crescut, bancile regionale au reusit sa se mentina "in piata".
"Bancile regionale si implicit cele locale au in mod sigur un viitor in mediul bancar din Romania. Ele reprezinta o prezenta fireasca si necesara intr-un mediu concurential, beneficiind de avantaje considerabile, materializate in cunoasterea aprofundata a mediului de afaceri local si prin aceasta a operatorilor locali. Aceste lucruri creeaza premisele unei reale dispersii a riscului de portofoliu. Structurarea pietei bancare din Romania reprezinta un proces firesc si inevitabil, ce va avea loc in urmatoarea perioada de timp. Problema care se pune nu este aceea de a supravietui sau nu, ci de a depune toate eforturile pentru identificarea celei mai adecvate <nise de piata> pentru fiecare banca in parte", crede si Vasile Ifrim, presedintele Romexterra.
Ca punctul slab al bancilor locale este inca un capital social mult prea mic pentru a sustine o expansiune vizibila este acceptat de sefii lor, dar la fel de bine acestia sunt convinsi ca acest lucru se va schimba.
"Punctul slab al bancilor locale romanesti, care inca continua sa se manifeste, referitor la nivelul capitalului, cred ca va fi depasit in cativa ani, deoarece actionariatul acestora a inteles ca este nevoie de soliditate financiara pentru dezvoltarea si pentru cucerirea de noi segmente de piata. Pe de alta parte, a avut si are loc o acumulare interna de capital, care va permite consolidarea bancilor locale existente in piata", spune Nicolaie Hoanta, presedintele Carpatica.
Pana acum toate bancile locale, dar nu numai, au anuntat ca au majorat sau au planuri de majorare a capitalului social, dar cu tot cu aceste miscari cotele de piata detinute de acestea sunt foarte mici.
"In viitorii ani, cred ca aceste banci (n.r.-bancile regionale si locale) vor detine o cota de piata de circa 10%, mica intr-adevar, fata de ceea ce consider eu ca ar fi necesar pentru Romania viitoare (undeva intre 25-30%). Am in vedere aici necesitatea ca aceste banci sa atace pe masura consolidarii lor si zonele albe de pe harta Romaniei, cum ar fi numeroase orase din Moldova si de pe langa Dunare, care daca nu sunt interesante pentru bancile straine, preocupate de un profit cat mai stabil in conditii de riscuri minime, sau chiar fara riscuri, pentru bancile locale romanesti ar putea fi, pe termen lung, un bun tel", mai spune oficialul Carpatica.
Nivelul de trai scazut a fost de-a lungul timpului principalul motiv pentru care bancile nu prea s-au orientat spre zona Moldovei sau in Muntenia. Si cu atat mai putin in orasele cu mai putin de 50.000 de locuitori.
"Zonele geografice catre care se vor indrepta afacerile? Ca de obicei de la vest la est datorita criteriilor logistice, insa migratia spre est va fii mult mai accentuata datorita volumului crescut de investitii si cresterii costurilor in zonele vestice. Cred ca zona Constantei va depasii media regiunii datorita cresterii traficului portuar", mai crede Ionut Patrahau.
El crede ca domeniile de interes spre care se vor orienta si in continuare bancile regionale vor fi "cele cu dinamica deja dovedita: constructii, afaceri imobiliare, bunuri de larg consum, precum si cele in care nu exista experienta prea bogata dar au potential dintr-un motiv sau altul: infrastructura, agricultura sau industria alimentara.In concluzie, cele necesare dezvoltarii si cele in care Romania ar putea avea un avantaj competitiv in viitoarea Europa. Toate aceste domeniile necesita finantare pe termen mediu si lung, deci investitiile se fac pe baza increderii in viitor".
"Se poate aprecia faptul ca in urmatoarea perioada de timp pe piata bancara romaneasca segmentul de retail va inregistra o competitie demna de o analiza aprofundata. Nu va fi inregistrata o cresterea spectaculoasa a numarului de produse noi ci mai degraba o dezvoltare si flexibilizare a celor existente. Cresterea va fi inregistrata atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ cu preponderenta pe segmentul creditului de consum si creditului ipotecar ", crede Vasile Ifrim.
Oficialul Romexterra crede ca instrumentele de plata fara numerar se vor constitui de asemenea intr-un motor al dezvoltarii segmentului de retail, ca urmare a functionalitatilor tot mai diversificate privind accesul la disponibilitatile proprii, la diverse forme de credit precum si serviciilor de plata a facturilor de utilitati.
"De asemenea este previzibila orientarea spre finantarea intreprinderilor mici si mijlocii ceea ce va conduce la o semnificativa si benefica crestere a competitiei. O oportunitate prezenta si viitoare o constituie afacerile in domeniul imobiliar. Constructiile, vanzarea sau inchirierea unor spatii cu destinatii de birouri pentru companii se anunta ca afaceri de succes pentru viitorul apropiat, determinate in special de insuficienta unor active cu asemenea destinatie", mai crede Ifrim.
Agricultura, dezvoltarea marilor exploatatii agricole si posibilitatea prelucrarii integrate a produselor rezultate sunt in opinia bancherilor alte directii in care se vor indrepta afacerile.
Cata cota de piata vor castiga bancile locale, din ce vor face bani si care vor fi nisele de piata pe care se vor dezvolta ramane de vazut. Cert este ca sunt printre ultimele banci de vanzare din sistemul bancar romanesc si mai devreme sau mai tarziu actionarii lor vor fi in mod cert curtati sa-si vanda aceste mici afaceri crescute de-a lungul timpului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
