BNR a dat publicităţii minuta sedinţei Consiliului de Administraţie din 7 august, atunci când dobânda de referinţă a fost menţinută la 7%.
Consiliul de Administraţie a trecut în revistă evoluţia inflaţiei, care s-ar putea să scadă mai mult decât s-a previzionat, în timp ce economia va avea o creştere modestă în trimestrul II şi III, mai temperată decât s-a anticipat anterior. În paralel, presiunile la adresa creşterilor salariale vor continua, din cauza decalajului între cererea şi oferta de forţă de muncă, iar presiunile la adresa cursului valutar s-ar putea să se reamplifice din cauza deficitului extern şi a incertitudinilor crescute asociate procesului de consolidare fiscală la care se adaugă si reducerea diferenţialului de dobândă între România şi pieţele vestice.
Mai jos redăm integral Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 august 2023
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie în linie cu previziunile, la 10,25 la sută, de la 10,64 la sută în luna mai şi 14,53 la sută în martie, accelerându-şi astfel considerabil descreşterea în trimestrul II 2023. S-a observat că scăderea a fost antrenată şi în acest trimestru în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.
S-a remarcat că o contribuţie dezinflaţionistă semnificativă a fost adusă în trimestrul II şi de inflaţia de bază, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută în iunie, de la 14,6 la sută în martie. Scăderea a fost rezultanta decelerării puternice a creşterii preţurilor alimentelor procesate, în timp ce subcomponenta mărfurilor nealimentare şi cea a serviciilor şi-au accelerat creşterea de dinamică în acest trimestru, în contextul unor noi scumpiri lunare semnificative înregistrate de anumite bunuri şi servicii de piaţă, au subliniat membrii Consiliului.
S-a convenit că decelerarea inflaţiei de bază a decurs în principal din efecte de bază şi din descreşterea cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, care s-a accentuat în intervalul aprilie-iunie în special în cazul agenţilor economici din comerţ şi construcţii. Acţiunea dezinflaţionistă tot mai intensă a acestor factori a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, în condiţiile conservării marjelor de profit pe fondul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului.
S-a sesizat, totodată, că dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă şi-a accelerat descreşterea în trimestrul II pe segmentul bunurilor de consum, în principal ca efect al evoluţiei preţurilor celor de uz curent, iar anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari au scăzut în iulie, după fluctuaţiile din prima parte a anului, diminuându-şi astfel distanţa faţă de intervalul ţintei. Concomitent însă, puterea de cumpărare a consumatorilor şi-a consolidat tendinţa de redresare în aprilie-mai, îndeosebi pe fondul scăderii ratei anuale a inflaţiei, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă încetinirea semnificativă a creşterii economice în trimestrul I 2023 – la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni –, ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.
Se reconfirmă, totodată, descreşterea avansului anual al PIB la 2,4 la sută în trimestrul I 2023, de la 4,5 la sută în precedentele trei luni, dar în contextul unei structuri uşor modificate a cererii agregate, au observat membrii Consiliului. Potrivit noilor date, reducerea este atribuibilă variaţiei stocurilor, în condiţiile în care consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat mai evident creşterea în trimestrul I, compensând integral, ca impact, mica pierdere de ritm consemnată de formarea brută de capital fix .
Totodată, evoluţia exportului net a redevenit expansionistă, contrar evaluărilor precedente, dată fiind amplificarea ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor şi cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii, pe fondul continuării reducerii mai alerte a celei din urmă. Drept consecinţă, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creştere modestă a economiei în trimestrele II şi III 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, ce implică restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la valori inferioare celor previzionate în luna mai, precum şi menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.
S-a apreciat că indicatorii cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creşterii economice şi în trimestrul II 2023, dar cu o dinamică anuală în scădere, precum şi un aport pozitiv notabil din partea formării brute de capital fix. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas semnificativ superioară celei a importurilor în aprilie-mai, reducându-se totuşi ceva mai pronunţat. În aceste condiţii, deficitul comercial şi-a accentuat uşor declinul în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a cvasi-stopat descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutăţirii puternice a soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite, au sesizat mai mulţi membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat evoluţiile convergente ale parametrilor acesteia din perioada recentă, arătând că efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat creşterea lunară în aprilie-mai, preponderent pe seama angajărilor din sectorului privat, iar rata şomajului BIM a înregistrat o nouă scădere în iunie, după ce în trimestrul I s-a redus la 5,5 la sută, iar apoi a rămas relativ constantă. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în debutul trimestrului III, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.
În acelaşi timp, s-a observat că salariul mediu brut nominal a continuat să-şi accelereze creşterea anuală de două cifre în aprilie-mai, deşi mai modest decât în trimestrul I, iar dinamica anuală a salariului net real a avansat mai consistent în teritoriul pozitiv, în contextul declinului considerabil al ratei anuale a inflaţiei. Preocupantă din perspectiva evoluţiei inflaţiei a fost considerată mai cu seamă dinamica deosebit de înaltă a costului unitar cu forţa de muncă, care la nivelul industriei şi-a accentuat trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului II 2023.
S-a apreciat că, pe orizontul apropiat de timp, presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat ar putea fi întreţinute sau chiar amplificate de adâncirea decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă, cel puţin pe anumite segmente, precum şi de eventuale noi majorări efectuate în sectorul public şi în cazul salariului minim brut pe economie. Este totuşi de aşteptat ca, în unele domenii, măririle de salarii să fie constrânse sau temperate de costurile ridicate ale firmelor şi de condiţiile financiare înăsprite, precum şi de trendul descendent al ratei inflaţiei şi de recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului. Totodată, potenţialele creşteri suplimentare de costuri salariale unitare vor fi probabil absorbite, cel puţin parţial, în marjele de profit, în contextul slăbirii cererii interne, au opinat unii membri ai Consiliului.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima parte a lunii, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creşterii peste aşteptări a economiei şi al rezilienţei pieţei muncii din SUA.
S-a observat, de asemenea, că moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală ori sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni, iar în raport cu dolarul SUA a consemnat o apreciere notabilă, în condiţiile slăbirii semnificative a acestuia pe pieţele financiare internaţionale în prima parte a intervalului.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro ar putea însă să se reamplifice, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern şi la incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscală în contextul execuţiei bugetare din semestrul I 2023, cât şi la diferenţialul în restrângere al ratei dobânzii interne faţă de ţări dezvoltate, pe fondul ciclului de întărire a politicii monetare de către Fed şi BCE, cu impact inclusiv asupra apetitul global pentru risc.
În acelaşi timp, membrii Consiliului au evidenţiat noua scădere semnificativă de dinamică anuală consemnată în iunie de creditul acordat sectorului privat, care a coborât la 6,4 la sută, de la 7,9 la sută în mai, în condiţiile accentuării declinului variaţiei deosebit de înalte a componentei în valută şi ale stagnării la un nivel marginal pozitiv a ritmului creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent, mărindu-se uşor în iunie, la 67,9 la sută, de la 67,6 la sută în luna mai.
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului proiecţiei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei coboară la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III, pentru ca ulterior să se reducă relativ mai lent, ajungând la 7,5 la sută în decembrie 2023, la 4,4 la sută în decembrie 2024 şi la 3,8 la sută în iunie 2025, faţă de valorile de 7,1 la sută, respectiv 4,2 la sută indicate de prognoza precedentă pentru finele anilor 2023 şi 2024.
S-a observat că resorturile majore ale descreşterii viitoare a ratei anuale a inflaţiei rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaţioniste, ameliorarea funcţionării lanţurilor globale de producţie/aprovizionare, precum şi corecţiile descendente consemnate în trimestrele anterioare de cotaţiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros. Efectele de bază vor continua să se manifeste îndeosebi pe segmentele energie şi alimente procesate, implicit la nivelul dinamicii inflaţiei de bază, dar cu o intensitate în diminuare progresivă în următoarele trimestre, iar influenţele descreşterii cotaţiilor se vor transmite probabil treptat şi incomplet asupra ritmului de creştere a preţurilor de consum, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei cresc însă semnificativ pe orizontul scurt de timp, au susţinut membrii Consiliului, evocând potenţialele influenţe dezinflaţioniste venite din plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă implicaţiile eventualelor majorări de taxe şi impozite indirecte efectuate în viitorul apropiat în scopul continuării necesarei consolidări bugetare. Impactul inflaţionist direct al majorărilor ar putea fi relativ modest pe ansamblu, însă de natură să ridice traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei peste cea evidenţiată pe termen scurt în actuala prognoză, situată încă considerabil deasupra intervalului ţintei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului.
Totodată, s-a convenit că din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste ceva mai moderate pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, însă în atenuare mai graduală ulterior, dată fiind perspectiva restrângerii relativ mai lente a excedentului de cerere agregată începând cu semestrul II 2023 şi a descreşterii mai temperate a ritmului consumului privat. În acelaşi timp, costul unitar cu forţa de muncă este anticipat să consemneze un plus considerabil de dinamică pe ansamblul acestui an, inclusiv în raport cu previziunile anterioare, ce va fi însă absorbit probabil, cel puţin parţial, în marjele de profit ale firmelor, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.
De asemenea, inflaţia de bază va continua să resimtă influenţele dezinflaţioniste consistente, dar în atenuare, venite din efecte de bază şi din ajustări descendente ale cotaţiilor unor mărfuri – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, precum şi din ameliorarea lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare. Acestora li se vor alătura cele generate de descreşterea treptată a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi a dinamicii preţurilor importurilor, pe o traiectorie ceva mai ridicată totuşi decât cea din prognoza precedentă, au remarcat membrii Consiliului.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, dar într-un ritm ceva mai alert decât al inflaţiei headline, coborând la 9,9 la sută în decembrie 2023, la 5,0 la sută în decembrie 2024 şi la 4,0 la sută la finele orizontului proiecţiei, faţă de valorile de 9,3 la sută, respectiv 4,8 la sută previzionate în luna mai pentru finele anilor 2023 şi 2024.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au discutat perspectiva creşterii economice, arătând că aceasta este aşteptată să decelereze în 2023 mai mult decât s-a anticipat anterior – pe fondul inflaţiei şi al costurilor încă ridicate, precum şi al conduitei politicii monetare –, dar să se revigoreze în 2024, contrar previziunilor precedente, sub impactul încetinirii consolidării bugetare şi al redresării cererii externe, precum şi în condiţiile accelerării atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere mai lentă a gap-ului PIB începând cu semestrul II 2023 şi menţinerea acestuia la o valoare uşor pozitivă la finele orizontului proiecţiei.
Totodată, s-a observat că, potrivit noilor evaluări, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va consolida aportul majoritar la avansul PIB, în condiţiile temperării modeste a creşterii acestuia în intervalul 2023-2024, pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, dar şi al redresării probabil mai alerte a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, inclusiv ca efect al majorărilor salariale acordate în sectorul public.
S-a remarcat că o contribuţie însemnată la creşterea PIB va continua să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să rămână în 2023 şi 2024 deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse şi programului Next Generation EU, implicând şi ample proiecte de investiţii publice.
În acelaşi timp, exportul net îşi va anula probabil impactul contracţionist în anul curent, iar în 2024 aportul său va redeveni doar uşor negativ, evoluţie implicând o corecţie totuşi modestă a deficitului de cont curent, ca pondere în PIB, care se va menţine astfel mult deasupra standardelor europene în acest interval, au semnalat membrii Consiliului.
Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare aflate în discuţie, dar neadoptate deocamdată, ar fi de natură să accentueze corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu repercusiuni favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului, au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului. Totodată, programul de ajustare fiscală ar facilita revenirea ceva mai devreme a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului ţintei, prin slăbirea şi epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali, contribuind astfel la asigurarea stabilităţii economiei, au arătat membrii Consiliului. În aceste condiţii, a fost evidenţiat gradul ridicat de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză de inflaţie, date fiind mai ales necunoscutele privind natura şi dimensiunea măsurilor ce vor fi adoptate, precum şi implicaţiile acestora. În acelaşi timp, s-a reiterat că adoptarea unui pachet consistent de măsuri fiscal-bugetare în vederea continuării consolidării bugetare constituie o cerinţă inclusiv din perspectiva procedurii de deficit excesiv şi a angajamentelor asumate, dar şi a condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
S-a convenit de asemenea că o sursă de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, rămâne războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, date fiind şi potenţiale efecte mai severe exercitate asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, afectate deja de inflaţia ridicată şi de condiţiile financiare înăsprite.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
