Bănci și Asigurări

BNR: Vestea bună, creşterea economică bazată pe consum începe să scadă; Vestea rea, resursele disponibile din piaţa forţei de muncă se epuizează

BNR: Vestea bună, creşterea economică bazată pe consum începe să scadă; Vestea rea, resursele disponibile din piaţa forţei de muncă se epuizează

Autor: Cristian Hostiuc

11.11.2016, 16:13 8124

Banca Naţională a României spune că în trimestrul al treilea se remarcă o scădere a creşterii economice, datorită încetinirii creşterii consumului şi a lucrărilor de construcţii.

BNR a publicat vineri minuta şedinţei Consiliului de Administraţie din 4 noiembrie, în care se menţionează detaliat ultimele date din economie.

BNR spune că producţia industrială a început să accelereze, iar creşterea deficitului de cont curent s-a stopat, datorită intrărilor de fonduri europene.

Pentru prima dată, BNR se arată preocupată de tendinţa de epuizare a resurselor disponibile de forţă de muncă. ”Semnalizată tot mai intens de indicatorii specifici şi de sondajele de specialitate”.

Membrii Consiliului de Administraţie au remarcat faptul că această creştere economică, cu mult peste aşteptări, este aşteptată să ”decelereze” pe termen mediu, dar să rămână peste ritmul potenţial. În primul semestru, România a avut o creştere economică de 5,2%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. 

Dinamica creşterii economiei româneşti va fi probabil cea mai ridicată din Uniunea Europeană în anul curent şi va continua să ocupe ulterior locuri înalte în această ierarhie, inclusiv în regiune, menţionează BNR. Ultimele date indică o creştere economică anuală cuprinsă între 5,5% şi 6%. Pentru anul viitor, primele prognoze indică o creştere economică de peste 4%. 

BNR ţine să precizeze că o implementare a tuturor majorărilor salariale şi a reducerilor de taxe care se discută va duce la o supraîncălzire a economiei şi că efectele adverse s-ar putea resimţi şi intensifica pe termen mediu şi lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investiţiilor publice.

BNR spune că aceste măsuri de creşteri salariale şi reduceri de taxe ar putea avea repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanţare externă şi a comportamentului cursului de schimb.

Mai jos aveţi minuta Consiliului de Administraţie din 4 noiembrie în detaliu 

Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi prognoza actualizată a evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate, precum şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

Discuţiile membrilor Consiliului au debutat cu referiri la comportamentul recent al inflaţiei. S-a remarcat că, după majorarea din august, rata anuală a inflaţiei a scăzut în septembrie ceva mai mult decât s-a anticipat, la -0,57 la sută, ca urmare a declinului amplu al preţurilor LFO. S-a subliniat că pe ansamblul trimestrului III aceasta a confirmat totuşi aşteptările de creştere şi că în absenţa impactului tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută ea s-ar fi mărit în septembrie la 0,82 la sută, de la 0,68 la sută în luna iunie. Evoluţia inflaţiei a fost susţinută atât de componente exogene ale IPC - precum dinamica preţului combustibililor, reflectând reluarea creşterii cotaţiilor petrolului, şi preţul majorat al produselor din tutun -, cât şi de inflaţia de bază.

Membrii Consiliului au remarcat că rata anuală pozitivă a inflaţiei CORE2 ajustat s-a plasat pe un trend ascendent în trimestrul III, dar uşor mai lent decât cel prognozat. S-a apreciat că, în condiţiile relativei aprecieri a leului, afectând prioritar preţurile serviciilor, evoluţia a fost în consonanţă cu creşterea excedentului de cerere agregată în trimestrul II şi cu prelungirea tendinţei ascendente a variaţiei preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă în unele ramuri producătoare de bunuri de consum; ca argumente, au fost invocate creşterile de preţuri de consum consemnate pe segmentul produselor alimentare procesate şi pe cel al mărfurilor nealimentare, sugerând şi o relativă slăbire a influenţelor dezinflaţioniste ale mediului extern.

În discuţiile privind creşterea economică, membrii Consiliului au menţionat că aceasta s-a accelerat peste aşteptări în trimestrul II, în principal pe seama consumului gospodăriilor populaţiei, dar şi a formării brute de capital fix; exportul net şi-a majorat în schimb contribuţia negativă la dinamica PIB. S-a apreciat că cele mai recente evoluţii prefigurează o încetinire a creşterii economice în trimestrul III, însă în condiţiile menţinerii acesteia peste ritmul potenţial, implicând continuarea majorării gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste. S-au considerat relevante, pe de o parte, scăderea dinamicii pozitive a comerţului cu amănuntul şi a volumului lucrărilor de construcţii în perioada iulie-august, şi, pe de altă parte, accelerarea creşterii producţiei industriale şi stoparea adâncirii deficitului de cont curent; aceasta din urmă ca efect, în principal, al sporirii intrărilor de fonduri europene, care a contrabalansat majorarea soldului negativ al balanţei bunurilor.

Membrii Consiliului s-au arătat preocupaţi de tendinţa de epuizare a resurselor disponibile de forţă de muncă, semnalizată tot mai intens de indicatorii specifici şi de sondajele de specialitate. S-a observat, totodată, că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a menţinut la valori de două cifre în iulie-august, iar cel al costurilor salariale unitare din industrie a crescut uşor, atingând la rândul lui o medie de două cifre. S-a exprimat şi opinia că potenţialul advers al acestora - din perspectiva inflaţiei/competitivităţii - ar putea fi atenuat de actualele marje de profit ale companiilor.

În debutul discuţiilor privind noua prognoză pe termen mediu, membrii Consiliului au arătat că aceasta reconfirmă, în linii generale, coordonatele precedentei proiecţii a inflaţiei, după două runde în care ea a suferit semnificative revizuiri în sens descendent. S-a remarcat întâi rămânerea traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ până în decembrie 2016 şi sub intervalul de variaţie al ţintei în primele luni ale anului 2017, la valori cvasi-similare celor prognozate anterior. Unii membri ai Consiliului au semnalat că acestea continuă să se plaseze sub nivelurile anticipate pe termen scurt în ţări din regiune şi în zona euro. S-a subliniat, în acelaşi timp, că o asemenea poziţionare a traiectoriei prognozate este atribuibilă integral sau în mare parte reducerilor recente şi viitoare ale unor impozite indirecte.

A fost remarcată, de asemenea, consolidarea profilului ascendent pe care traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei îl capătă la începutul anului 2017, aceasta fiind aşteptată să revină în interiorul intervalului de variaţie al ţintei la mijlocul anului viitor şi să se plaseze la finalul orizontului prognozei în jumătatea superioară a intervalului. Membrii Consiliului au evidenţiat, totodată, uşoara revizuire în sus a pattern-ului anticipat al inflaţiei de bază, concomitent cu menţinerea cvasi-constantă a contribuţiei componentelor exogene ale IPC la accelerarea în perspectivă a inflaţiei; s-a menţionat că traiectoriile ascendente prognozate ale acestora din urmă reflectă în principal efectele de bază asociate tăierilor cotei standard a TVA şi probabila inversare graduală a sensului influenţei şocurilor globale de natura ofertei, inclusiv în condiţiile reluării tendinţei crescătoare a cotaţiilor materiilor prime pe pieţele internaţionale.

În evaluarea membrilor Consiliului, natura şi intensitatea acţiunii viitoare a factorilor pe partea ofertei continuă să fie totuşi incertă şi să genereze, pe termen scurt, riscuri predominant dezinflaţioniste, având însă o capacitate scăzută de a afecta durabil anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu, în ipoteza materializării lor. Pe lângă evoluţia preţurilor internaţionale ale petrolului şi ale produselor agro-alimentare, a fost remarcat ca relevant comportamentul preţurilor administrate. În cazul cursului de schimb al leului, s-a considerat că riscurile la adresa acestuia au ca surse majore evoluţiile incerte pe plan mondial, deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi iniţiativele legislative adoptate recent în contextul intern specific. În cadrul discuţiei, unii membri ai Consiliului au reiterat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare.

Membrii Consiliului au remarcat că incertitudinile legate de acţiunea factorilor pe partea ofertei marchează şi prognoza inflaţiei de bază, în condiţiile în care perspectiva accelerării ei este susţinută într-o oarecare măsură de prezumata disipare a efectelor indirecte ale şocurilor dezinflaţioniste globale, alături de epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA. S-a subliniat însă că determinante pentru actuala traiectorie crescătoare a ratei anuale prognozate a inflaţiei CORE2 ajustat sunt presiunile inflaţioniste anticipate a fi exercitate pe orizontul proiecţiei de poziţia ciclică a economiei, dar şi de costurile salariale unitare şi de anticipaţiile inflaţioniste plasate pe un trend ascendent.

În analiza făcută, membrii Consiliului au arătat că previziunile privind deschiderea mai amplă a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei au ca suport accelerarea peste aşteptări a creşterii economice în primul semestru al anului, implicând inversarea în devans a poziţiei ciclice a economiei, precum şi revizuirea în sens crescător a prognozei privind dinamica PIB în semestrul II, dar şi în anii 2017 şi 2018; în raport cu anul curent, creşterea economică este aşteptată să decelereze pe termen mediu, dar să rămână peste ritmul potenţial. În acest context, s-a remarcat că dinamica creşterii economiei româneşti va fi probabil cea mai ridicată din UE în anul curent şi va continua să ocupe ulterior locuri înalte în această ierarhie, inclusiv în regiune. Unii membri ai Consiliului au remarcat că estimările privind PIB-ul potenţial şi creşterea potenţială, aşa cum arată experienţa internaţională, au nevoie de evidenţă empirică suplimentară.

S-a subliniat că stimulii majori ai creşterii economice vor continua să-i constituie măsurile de relaxare fiscală şi de creştere a salariilor, secondate de condiţiile monetare reale acomodative; s-au făcut referiri şi la influenţele favorabile ce vor veni din redresarea graduală a economiei în zona euro, dar şi la recentele efecte adverse sub aşteptări ale Legii privind darea în plată. În acest context, unii membri ai Consiliului s-au arătat preocupaţi de perspectiva ca rolul de motor al creşterii economice să fie deţinut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar de măsurile fiscale şi de majorările diferitelor categorii de venituri ale populaţiei. Alţi membri au remarcat că se anticipează totuşi o creştere în termeni relativi a contribuţiei investiţiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul condiţiilor financiare favorabile şi al marjelor crescute de profit ale firmelor, condiţionată însă de ritmul absorbţiei fondurilor europene şi de cel al realizării investiţiilor publice. S-a exprimat, de asemenea, opinia că aportul exportului net va rămâne negativ, dar în scădere. S-a subliniat că este esenţial ca deficitul contului curent al balanţei de plăţi să se menţină în zona de sustenabilitate. În acest context, o mare parte a membrilor Consiliului a reiterat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea evitării derapajelor şi a consolidării economiei româneşti.

În opinia membrilor Consiliului, incertitudinile asociate acestui tablou continuă să genereze riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei. S-a apreciat unanim că în contextul acestui sfârşit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind construcţia bugetului public pentru anul 2017 care să jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri. Relevanţa lor este sporită, pe de o parte, de caracterul execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului curent, şi, pe de altă parte, de multitudinea şi natura măsurilor fiscale şi salariale iniţiate în perioada recentă pe plan legislativ, a căror concretizare este deocamdată incertă; ele vizează reduceri de impozite şi taxe, precum şi majorări de salarii în sectorul bugetar şi creşteri de venituri ale populaţiei de natura prestaţiilor sociale. S-a arătat că o eventuală implementare, chiar şi parţială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei şi că efectele adverse s-ar putea resimţi/intensifica pe termen mediu şi lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investiţiilor publice; s-au semnalat şi posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanţare externă şi a comportamentului cursului de schimb al leului. Unii membri ai Consiliului au invocat cerinţele Pactului de Stabilitate şi Creştere şi angajamentele României privind respectarea lor, precum şi alte prevederi legale interne, apreciind că acestea reduc probabilitatea materializării unui asemenea scenariu. În acelaşi timp, unii membri ai Consiliului au menţionat nevoia unei corelări mai atente a deciziilor de politică economică pentru a se preveni generarea de efecte adverse asupra procesului de convergenţă reală.

În evaluarea membrilor Consiliului, importante rămân şi incertitudinile privind redresarea economică a zonei euro, alimentate în principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar şi de incertitudinile izvorâte din rezultatul referendumului din Marea Britanie. S-a apreciat că cele din urmă devin mai relevante pe termen mediu, inclusiv în condiţiile în care, până în prezent, economia Marii Britanii, dar şi cea a zonei euro, au dovedit o rezilienţă faţă de votul Brexit, în principal datorită deciziilor de politică monetară ale băncilor centrale. Riscurile în sens descendent induse de acestea la adresa inflaţiei interne s-ar putea materializa atât pe calea preţurilor importurilor, cât şi prin efecte contracţioniste exercitate pe termen mediu asupra poziţiei ciclice a economiei româneşti.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menţinerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administraţie a decis în unanimitate menţinerea la Ă/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.

 
 
AFACERI DE LA ZERO