Dominic Bruynseels, CEO al BCR: Creşterea provizioanelor vine în special din zona corporate şi ne aşteptăm ca această tendinţă să se manifeste în continuare, dar într-un ritm mai lent.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, a trecut la pierdere în ultimele luni mai multe credite de valori mari acordate unor companii cu probleme financiare şi care au fost restructurate de mai multe ori în perioada de criză, dar fără succes în cele din urmă, iar această situaţie a împins banca pe minus în trimestrul trei (T3).
"Au fost câteva cazuri mari de companii ale căror credite au fost restructurate de trei sau patru ori în ultimii doi ani, dar care au intrat în default în trimestrul al treilea. Acest lucru este cauzat de faptul că am avut o recesiune prelungită", explică Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR.
Grupul BCR a raportat pentru perioada iulie-septembrie o pierdere netă de 91 mil. lei (21 mil. euro) în trimestrul al treilea, comparativ cu un câştig de 6 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele de risc. BCR a constituit provizioane de 663 mil. lei (156 mil. euro) în perioada iulie-septembrie, în creştere cu aproape 8% faţă de trimestrul al treilea din 2010.
"Creşterea provizioanelor vine în special din zona corporate şi ne aşteptăm ca această tendinţă să se manifeste în continuare, dar într-un ritm mai lent. Pe retail se vede o îmbunătăţire a calităţii activelor pentru că există o calitate foarte bună a creditelor acordate în ultimii doi ani datorită politicii mai prudente de creditare în valută şi gradului de îndatorare mai redus", a precizat şeful BCR.
Banca avea la sfârşitul lunii septembrie un portofoliu de credite de 50,4 mil. de lei (11,6 mil. euro), în creştere cu 3,7% faţă de luna decembrie a anului trecut. Ponderea creditelor neperformante se apropia de 21% după primele nouă luni, acestea fiind acoperite în proporţie de 118% de garanţii şi provizioane.
BCR se aşteaptă ca în ultimul trimestru din acest an să constituie provizioane la un nivel aproximativ egal cu cel din trimestrul al treilea.
Avansul mai mare la ipotecare va pune presiune pe preţurile caselor
Bruynseels afirmă că reluarea creditării va avea loc lent în contextul în care în prezent se vând numai credite de consum în lei şi finanţări pentru companii. Cu toate că firmele au fost principalii clienţi la credite în ultimii doi ani, şeful BCR spune că bancherii sunt mult mai atenţi cu clienţii corporate în acest moment din cauza ratei ridicate de default.
"Suntem prudenţi şi ne uităm ca orice credit acordat companiilor să aibă o calitate foarte bună. Creditarea pentru întreprinderile mici şi mijlocii se restrânge pentru că cele care au traversat criza nu au încă o poziţie solidă şi băncile sunt rezervate."
Referitor la creditul de retail, şeful BCR spune că restricţiile impuse recent de Banca Naţională nu vor afecta semnificativ activitatea băncii, dar se aşteaptă ca la nivelul întregii pieţe să existe un impact.
"Suntem aliniaţi deja la noile norme pentru că nu mai vindem credite de consum în euro de doi-trei ani. Majorarea avansului la creditele ipotecare este într-adevăr o mişcare sensibilă, dar nu ne va afecta prea mult pentru că cele mai multe finanţări pe care le acordăm sunt prin «Prima casă»", a spus el.
Un nou regulament al BNR, aprobat săptămâna trecută, prevede limitarea perioadei de rambursare a creditelor de consum la cinci ani şi avans minim de 25% la creditele imobiliare în euro. De asemenea, pentru a lua un credit de consum în valută clienţii trebuie să dispună de garanţii de 133% din suma împrumutată.
Bruynseels crede totuşi că piaţa în ansamblu va fi afectată de majorarea avansului la creditele imobiliare, devenind mai dificilă achiziţia de locuinţe scumpe, de sute de mii de euro, ceea ce va pune o presiune suplimentară aupra preţurilor.
Peste 95% din creditele imobiliare sunt în euro, iar cele mai multe bănci practică în prezent un avans minim de 15%, existând inclusiv oferte cu avans de numai 10%.
Vânzările de credite noi sunt sub aşteptări
BCR va miza în perioada următoare pe proiectele de infrastructură şi cele finanţate din fonduri europene, pe zona corporate, în timp ce pe partea de retail se aşteaptă la vânzări mai bune de credite de consum în lei. "Anul acesta volumul vânzărilor de credite noi a depăşit uşor volumul rambursărilor, dar nu este la nivelul aşteptărilor pe care le aveam."
Cea mai mare bancă se aşteaptă ca şi trimestrul patru să fie dificil având în vedere cerera scăzută de credite şi aşteptările de încetinire a creşterii economice. La prezentarea rezultatelor financiare aferente primului semestru, oficialii BCR şi cei ai Erste Group, acţionarul majoritar al băncii, anticipau o revenire în ultimul trimestru al anului
Legătură slabă între dobânda BNR şi preţul creditelor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Bursă. Finanţe personale. Discounturi istorice de tranzacţionare de 70% la Lion Capital şi Infinity Capital. Cum se pot transforma în atracţii de achiziţie?
-
Cât de avantajos este să iei acum credite cu dobândă fixă la dobânzile mari din prezent? Mai aştepţi? Când vor scădea dobânzile?
-
Ce înseamnă pentru businessul românesc cel mai curajos pas făcut în străinătate de o companie locală: preluarea Praktiker Grecia de către grupul Dedeman
-
Început abrupt de 2025: numărul de companii nou-înfiinţate în România a scăzut cu 32,3% faţă de trimestrul precedent, a doua cea mai mare scădere din UE
-
Belgienii de la Aukera vor 2 GW de stocare în România şi pot deveni unul dintre greii din sector
-
Codaşi la screening în Europa: românii fac în medie doar cinci consultaţii pe an la doctor, faţă de şapte polonezii şi nouă ungurii. „Creşterea consultaţiilor în ambulatoriu ar reduce numărul internărilor evitabile din spitale, dar şi costurile.“
-
Eşec în transportul aerian. Aviaţia locală este dominată de operatorii străini, în timp ce companiile româneşti au eşuat sau şi-au pierdut statutul de lideri. Piaţa locală este dominată de jucători străini precum Wizz Air, care are mai bine de jumătate din piaţa locală, şi Ryanair
-
Dan Cîmpean, directorul DNSC: Anul acesta au fost raportate 30-40 de incidente de securitate cibernetică în energie, dar tendinţa e de creştere, trebuie să fim pregătiţi dacă apar incidente majore, şi dacă vor fi 3, 4 sau 20 simultan
-
Business sportiv. Prudenţa afectează şi cererea pentru echipamentele sportive, însă cele mai afectate sunt produsele de masă, în timp ce oamenii se orientează tot mai mult către brandurile specializate. SportGuru: „Semnalizează un început de maturizare a pieţei de echipamente sportive”
-
ZF Reportaj. Canicula a golit Calea Victoriei. În mod obişnuit, Calea Victoriei este unul dintre cele mai căutate spaţii pentru promenadă, mai ales în weekend, când traficul este restricţionat şi bulevardul devine pietonal. Terasele stau goale, latte-urile cu gheaţă domină comenzile, iar turiştii caută umbra: „Preţurile sunt mari, dar vibe-ul general e plăcut“
-
Producătorul de lactate Artesana atrage Booster Capital în acţionariat şi vrea ca România să devină «mica Franţă» a Europei de Est în producţia de specialităţi de brânză
-
Cum s-au schimbat preferinţele de creditare ale băncilor pe domenii economice în ultimii ani? Ce sectoare creditează băncile mai mult în anul 2025 versus 2023?
-
România are peste 140.000 de muncitori non-UE, cei mai mulţi în producţie, construcţii şi comerţ. Costurile companiilor cu muncitorii străini sunt cu 6% - 10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români. De ce se îndreaptă angajatorii români spre ei? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă“
-
Şase ani de Afaceri de la Zero şi primii noştri milionari. Claudiu Băjan se apropie de afaceri de 3 mil. lei cu brandul de haine şi accesorii ColorEscu. „Fiecare target pe care îl atingem este important. Este pasul de care avem nevoie pentru a-l face pe următorul“
-
ZF Agropower. Ştefan Pădure, APAR: Antreprenori, construiţi branduri şi certificaţi-vă produsele la nivel european pentrua ieşi la export. Produsele alimentare trebuie să fie un motor al economiei
-
Câteva lucruri mai puţin ştiute despre aurul Ungariei
-
Comisia Europeană a propus cel mai mare şi ambiţios buget din istoria Uniunii. Câştigătorii vor fi statele est-europene, apărarea, energia şi inovaţia. Germania şi Ungaria îl resping
-
ZF Private Health. Un medic şi un IT-ist au deschis clinica Epi TSA în Bucureşti, specializată în neurologie pediatrică, după o investiţie de 300.000 de euro
-
#superstories. Business sportiv. Pariul ZF pe viitorii campioni. Bogdan Robert Barbu 11 ani, baschet: Este importantă echipa pe care o ai lângă tine. Când ai lângă tine o echipă care te încurajează şi care are încredere în tine, te ridici, munceşti şi devii mai bun
-
Business sportiv. Campioni în sport şi în business. Care dintre actualii oameni de business şi-au început mai întâi cariera profesională în sport şi apoi au făcut trecerea la business în domenii precum imobiliare, turism sau comerţ?
-
O nouă zi, un nou record la Bursă. Marcel Murgoci, Estinvest: Evoluţia este susţinută până acum. Investitorii consideră că măsurile fiscale sunt bine primite în afara ţării
-
Debandada salarială din sectorul bugetar, o criză profundă, cu multe semne de întrebare... Unde au fost instituţiile statului cu roluri precise în monitorizarea şi reglementarea cheltuielilor publice: Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor în timpul debandadei salariale din instituţiile publice şi companiile de stat?