♦ Deţinerea de numerar a românilor, calculată ca raport între numerarul în circulaţie şi masa monetară în sens larg (M3), a scăzut la 16,9% ♦ Numerarul în circulaţie este de circa 106 mld. lei, în timp ce masa monetară M3 (care mai include pe lângă numerar şi depozite la vedere şi depozite bancare la termen) este de aproape 625 mld. lei ♦ „Înclinaţia spre deţinerea de numerar s-a înscris pe o tendinţă descendentă de la jumătatea anului 2020“, susţine BNR ♦ Raportul între numărul de terminale POS, folosite pentru plăţile cu cardul, şi numărul de bancomate (ATM), folosite pentru retrageri de numerar, a crescut în 5 ani de la 17 la peste 30.
Preferinţa românilor pentru deţinerea de numerar s-a înscris pe o tendinţă de scădere începând cu jumătatea anului 2020, în timp ce raportul între numărul de terminale POS, folosite pentru plăţile cu cardul la comercianţi, şi numărul de bancomate (ATM) din România, folosite pentru operaţiuni cu numerar, este în creştere, ceea ce arată tendinţa tot mai mare către tranzacţii care nu includ numerarul, susţine BNR.
Concret, deţinerea de numerar a românilor, calculată ca raport între numerarul în circulaţie şi masa monetară în sens larg (M3), a oscilat în jurul a 18% până în 2020, ajungând chiar la 18,5%, dar s-a înscris din a doua parte a anului 2020 pe o tendinţă de scădere, coborând în 2022 spre 17%, pentru ca în primăvara anului 2023 să scadă sub acest nivel, până la 16,9%, conform statisticilor băncii centrale.
