Bănci și Asigurări

Ce face ca inflaţiile din regiune să scadă de la cote istorice la niveluri apropiate de ţintele băncilor centrale? Este tendinţa sustenabilă?

Ce face ca inflaţiile din regiune să scadă de la cote...

Autor: Catalina Apostoiu

12.02.2024, 00:06 1308

În Ungaria, rata de creştere a preţurilor de consum a scăzut la un minim pe aproape trei ani de 3,8% în ianuarie, scrie Portfolio. Datele au provocat din nou o surpriză plăcută, întrucât analiştii se aşteptau la o valoare de peste 4%. Este pentru prima dată din februarie 2021 când inflaţia a scăzut în intervalul ţintă al băncii centrale.

Analiştii arată că efectul de bază contribuie întotdeauna la o inflaţie mai scăzută în ianuarie.

În termeni lunari, inflaţia a crescut cu 0,7%.

Preţul băuturilor alcoolice şi tutunului a crescut cu 8,1%, în timp ce preţul articolelor vestimentare a crescut cu 6,2%. În cazul produselor alimentare, ritmul de creştere a pre­ţurilor a scăzut la 3,6% faţă de ianua­rie 2023. Lunar, însă, s-a remarcat creşterea cu 1,2% a preţurilor ali­men­­telor. Spre deosebire de perioa­da trecută, preţul progresiv la gaze a crescut preţul energiei casnice, cu 0,9%. Acestea au fost însă compen­sate de faptul că articolele vestimen­tare s-au ieftinit cu peste 2% faţă de luna decembrie.

Examinând o perioadă mai scur­tă de formare a preţurilor, imaginea este puţin mai contradictorie. Indice­le anualizat trimestrial al inflaţiei de bază a fost de 4,2%, ceea ce în­seamnă că evoluţia preţurilor din ultimele trei luni nu înseamnă încă o stabilitate a preţurilor. În plus, indicatorul a crescut uşor în ultimele trei luni.

Gabor Regos, analist la Granit Fund Management, a declarat pentru Hungary Today că inflaţia din ianua­rie a fost influenţată probabil de mai mulţi factori. Scumpirea progresivă a carburanţilor nu va fi reflectată în datele pe ianuarie, sau doar în mică măsură. În acelaşi timp, unele servicii s-au scumpit deja în ianuarie, în timp ce sectorul telecom va înregistra o întârziere.

Analiştii se aşteaptă la o scădere a inflaţiei pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcţie nefavorabilă în a doua jumătate a anului şi începe reflaţia.

Cu efectele de bază favorabile es­tompându-se, majorări solide de sala­rii ar putea între timp realimenta pre­siu­nile inflaţioniste, potrivit Reuters.

Posibile reduceri ale subvenţiilor pentru energie în al doilea semestru, după alegerile din Parlamentul Euro­pean, reprezintă riscuri suplimentare în ceea ce privepte reaprinderea inflaţiei.

În Cehia, după ce inflaţia şi-a atins vârful la peste 18% în 2022, banca centrală a ţării se aşteaptă ca rata anuală să scadă la 3% în ianuarie de la 6,9% în decembrie, odată cu estomparea efectelor de bază ale creşterii preţurilor energiei şi altor preţuri.

Noile estimări ale băncii văd inflaţia la 2,6% în acest an şi sub ţintă în 2025. Tomas Holub, membru al boardului băncii, a declarat recent că focusul se va muta în scurt timp pe anul 2025, când, estimează acesta, inflaţia de bază va fi „pe deplin îmblânzită“.

Un oficial FMI a avertizat totuşi că banca centrală cehă ar trebui să fie atentă la riscurile legate de aşteptările privind inflaţia, care se menţin peste ţinta sa de politică, cât şi la posibilele presiuni legate de creşterea solidă a salariilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO