♦ Gabriela Folcuţ, ARB: „Astfel de demersuri au rolul de a consolida poziţia României în topul regional, dar şi de a accelera creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală spre media europeană“ ♦ Csaba Balint, BNR: „În acest context plin de incertitudini este esenţial să încheiem procesul de maturizare financiară pentru a fi mai pregătiţi în faţa provocărilor.“ ♦ Florian Neagu, BNR: „Având în vedere planul de a adera la OCDE, asta presupune că toată dezvoltarea de până acum trebuie să se bazeze tot mai mult pe partea de valoare adăugată, pe partea de calitate, iar rolul antreprenorului şi rolul educaţiei financiare a antreprenorului capătă importanţă.“
Creşterea nivelului de educaţie financiară în rândul antreprenorilor este esenţială pentru a fi mai pregătiţi în faţa provocărilor şi pentru a putea creşte dezvoltarea economică a României, a fost una dintre concluziile conferinţei de prezentare a proiectului Antreprenoriat de Top privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România organizată la Cluj-Napoca de Asociaţia Română a Băncilor, Banca Naţională a României şi cu Ziarul Financiar ca partener media.
„Asociaţia Română a Băncilor s-a raliat eforturilor autorităţilor de creştere a conştientizării privind informaţiile financiare în rândul antreprenorilor, indiferent că vorbim de start-up sau scale-up, obiectivul fiind creşterea gradului de intermediere financiară de la nivelul de 25,5%, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, spre media europeană care este de 88,8%, în 2022“, a spus Gabriela Folcuţ, director executiv al ARB, în cadrul evenimentului de la Cluj.
Astfel de demersuri pe care ARB le desfăşoară alături de Banca Naţională a României şi de alţi parteneri au rolul de a consolida poziţia României în topul regional, dar şi de a accelera creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală spre media europeană, susţine Gabriela Folcuţ.
Csaba Balint, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, a subliniat şi el nevoia de creştere a gradului de educaţie financiară în rândul antreprenorilor din România.
„În acest context plin de incertitudini este esenţial să încheie procesul de maturizare financiară pentru a fi mai pregătiţi în faţa provocărilor şi pentru a dezvolta strategii pe baza cărora companiile să-şi atingă potenţialul maxim de dezvoltare“, a spus el.
O soluţie pe care BNR a văzut-o a fost aceea de a pune bazele proiectului „Antreprenoriat de top“, care să sprijine dezvoltarea educaţiei economice şi financiare a antreprenorilor pe patru direcţii.
„Prima direcţie o reprezintă creşterea alfabetizării financiare a firmelor prin dezvoltarea cunoştinţelor financiare, îmbunătăţire a comportamentului financiar, dar şi prin ameliorarea aptitudinii financiare. A doua direcţie pune accent pe creşterea incluziunii financiare în rândul companiilor. A treia direcţie se referă la utilizarea mai amplă a produselor şi serviciilor financiare. A patra direcţie vizează îmbunătăţire a nivelului de digitalizare a activităţilor financiare dar şi de afaceri“, a detaliat Csaba Balint.
Florian Neagu, director al Direcţiei de stabilitate financiară din cadrul BNR, leagă creşterea gradului de educaţie financiară şi de aderarea României la OCDE.
„Având în vedere planul pe care îl are ţara noastră de a intra în clubul select al celor mai dezvoltate ţări din lume, clubul OCDE, asta presupune că toată dezvoltarea de până acum trebuie să se bazeze tot mai mult pe partea de valoare adăugată, tot mai mult pe partea de calitate şi rolul antreprenorului şi rolul educaţiei financiare a antreprenorului capătă importanţă“, a spus el.
Cei care conduc IMM-uri au nivel de educaţie financiară mai slab decât cei care conduc marile companii, corporaţiile, susţine reprezentantul BNR.
„Nu ne aşteptam însă să vedem un scor atât de mic la partea de atitudine financiară. Atitudine financiară înseamnă motivaţia de a căuta informaţii şi sprijin pentru a folosi produse financiare, înseamnă să îţi creezi o perspectivă pe termen lung atunci când vrei să-ţi dezvolţi businessul“, a concluzionat Florian Neagu.
Florian Neagu, director, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR
► Evoluţia economiei româneşti a fost semnificativă în ultimii 10 ani. Şi dacă ne uităm la cifre comparabile, PIB-ul pe locuitor în România acum vreo 10 ani era undeva de la 55% din media europeană, acum a ajuns la 75%. Sunt multe disparităţi regionale. De exemplu, în Cluj, acest indicator este cam 100% din media Uniunii Europene. Prin urmare, cei care stau în Cluj, în medie, simt acelaşi nivel de dezvoltare ca în Uniunea Europeană, în timp ce zona nord-vest din care face parte Clujul este undeva pe la 65%.
► Cei care conduc IMM-uri au nivel de educaţie financiară mai slab cu cei care conduc marile companii, corporaţiile. Nu ne aşteptam însă să vedem un scor atât de mic la partea de atitudine financiară. Atitudine financiară înseamnă motivaţia de a căuta informaţii şi sprijin pentru a folosi produse financiare. Înseamnă să îţi creezi eu o perspectivă pe termen lung atunci când vrei să-ţi dezvolţi businessul.
► Avem scorul cel mai redus de utilizare a produselor serviciilor financiare. Iar când ne uităm la experienţa acelor ţări mai dezvoltate unde vrem să ajungem, o lecţie pe care o putem învăţa este că dacă vrei să te dezvolţi, nu te dezvolţi cu surse proprii, te dezvolţi prin credit.
Csaba Balint, membru al Consiliului de Administraţie al BNR
► Mediul de afaceri din România şi-a dat „examenul de maturitate“ în ultimii ani, demonstrând competenţă, creativitate, curaj, dar mai ales, o intuiţie extrem de fină. Totuşi, trebuie să recunoaştem că procesul spre maturizarea economică completă a României este încă în desfăşurare. Nu am atins încă nivelul dorit, acela de a ne afla cât mai aproape de standardele de viaţă din Vest.
► În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta a crescut uşor la începutul anului, principalul determinant fiind majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte, respectiv influenţe sezoniere, însă ne aşteptăm ca procesul dezinflaţionist să continue, chiar dacă într-un ritm mult mai lent. În cazul în care datele statistice ne vor confirma aşteptările şi vom vedea o scădere notabilă a inflaţiei în următoarea perioadă, s-ar putea deschide o fereastră de oportunitate pentru relaxarea politicii monetare într-un mod prudent şi adecvat contextului economic local şi global.
► În acest context plin de incertitudini, este esenţial să încheiem procesul de maturizare financiară pentru a fi mai pregătiţi în faţa provocărilor şi pentru a dezvolta strategii pe baza cărora companiile să-şi atinge potenţialul maxim de dezvoltare.
Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB
► Volumul creditelor noi acordate de instituţiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 - decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus şi efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. Creditele noi, acordate în cei patru ani, depăşesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 şi reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României.
► Imaginea de ansamblu a alfabetizării financiare în Europa de Sud-Est când vorbim de micro IMM-uri este încurajatoare, ţările obţinând în medie un scor apropiat de IMM-urile din ţările G20 care au participat la o colectare de date similară în 2021.
► Asociaţia Română a Băncilor s-a raliat eforturilor autorităţilor de creştere a conştientizării privind informaţiile financiare în rândul antreprenorilor, indiferent că vorbim de start-up sau scale-up, obiectivul fiind creşterea gradului de intermediere financiară, de la nivelul de 25,5%, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, spre media europeană care este de 88,8%, în 2022
Adrian Goşanu, preşedintele CECCAR Filiala Cluj
► În anul 1921, la data de 13 iulie, s-a înfiinţat prin decret legal corpul de contabili autorizat şi expert contabil în România recursul actualului CECCAR. La momentul respectiv, puţine ţări din lume aveau reglementate posesia contabilă liberal, iar ca să înţelegem însemnătatea momentului, Franţa a reuşit reglementarea procese contabile liberale prin înfiinţarea Ordinului Experţilor Contabili în anul 1946.
► Dezvoltarea antreprenoriatului înseamnă o educaţie financiară adecvată, dacă este posibil la cele mai fragede vârste şi până la nivel universitar, presupune organizarea de eveniment e întâlniri, workshopuri, în care să fie analizate problemele antreprenorilor, să fie identificate împreună cu specialişti profesionişti contabili în domeniul financiar-bancar, şi alte categorii.
Voicu Oprean, directorul general al AROBS Transilvania Software
► Ceea ce sugerez eu tuturor celor care lucreză sau care îşi doresc să facă antreprenoriat este să facă primul pas. Probabil pentru că aşa am şi învăţat şi crescut, şi pe vremea când eu visam antreprenoriat nu exista. Deci ar fi ideal să faceţi primul pas, dacă este să cădeţi să cădeţi în faţă şi să vă ridicaţi cât mai repede.
► Eu am început acum 25 de ani, sistemul bancar complet nedezvoltat, a inflaţiei galopantă, dacă acum discutăm de inflaţie de 7% atunci discutam de 30% sau 40%
► Cred că educaţia este continuă, inclusiv eu, după ce am făcut un MBA la Universitatea Babeş imediat după ce am terminat Universitatea Tehnică am mai făcut încă trei executive education la Viena, la London Business School şi la Harvard. Acum pentru că am terminat programele acestea împreună cu Facultatea de Administraţie a Afacerilor educ o generaţie de antreprenori care sunt la master acolo.
Daniela Bodîrcă, preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB)
► Educaţia financiară va încuraja antreprenorii în a utiliza acele soluţii financiare disponibile, fie în mediul financiar-bancar, fie în piaţa de capital.
► Vin cu o abordare puţin pragmatică în sensul în care în 25 de ani de experienţe financiare bancară, am văzut foarte multe reuşite şi am văzut şi foarte multe eşecuri, lecţii de învăţat. Chiar şi când avem reuşite şi când avem un profit ne întrebăm ce facem cu el, confundăm buzunarul companiei cu buzunarul propriu sau folosim banii cu foarte multă inteligenţă. Vrem să ne extindem cu aşa-numita cutumă natională, creditul furnizor sau creditul de la acţionar sau putem accesa surse complexe şi sustenabile de finanţare.
Emanuela Savu, directorul general al Institutului Bancar Român
► Misiunea Institutului Bancar este sprijinirea comunităţii financiar bancare şi a antreprenorilor, companiilor cu programe de training specializat în scopul creşterii competenţelor profesionale profesionale ale resursei umane din acest sector de activitate cu impact direct asupra profitabilităţii industriei, îmbunătăţirii relaţiei bancă-client şi a creşterii gradului de intermediere financiară şi a nivelului de incluziune financiară la nivelul României.
► În România s-a observat că educaţia financiară reprezintă un atu important pentru afacere de succes. Astfel, o bună înţelegere a aspectelor financiare ale afacerii contribuie la stabilitate şi sustenabilitate pe termen lung.
Cosmin Cosma, preşedintele Asociaţiei Române de Fintech
► Răspunsul meu personal este că la nivel personal antreprenorul se naşte cu abilităţile antreprenoriale cu tenacitatea de a rezista ficisitudinilor şi eşecurilor potenţiale. În schimb dacă discutăm despre antreprenoriat, trebuie încurajat ca să crească.
► Ca exemplu personal am această idee că trebuie să combini abilităţi de înnăscute antreprenoriale cu mediul academic.
► În România IT-ul s-a dezvoltat în trei faze. A fost faza numărul unu în care practic IT-ul românesc vindea la oră pe programator, după care a fost faza în care IT-ul românesc a început să facă proiecte de inovaţie pentru companii din afară şi acum trebuie să vină treia fază în care IT-ul românesc să vină cu propriile produse.
Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti
► Bursa din punctul meu de vedere, nu ştiu dacă realism, dar devine obligatorie cumva. Trebuie să avem o Bursă mare pentru că avem fonduri de pensii care investesc pe Bursă. Ca să avem fonduri de pensii care să ofere siguranţă financiară, trebuie să avem o bursă mare.
► O veste foarte bună este că avem spirit antreprenorial. Dacă avem spirit antreprenorial, lucrurile trebuie să se întâmple în paralel. Trebuie să ai o viziune, o idee prin care poţi face bani, iar fără acesta nu poţi fi antreprenor. De aceea, spiritul trebuie alimentat prin informaţii şi educare.
Răzvan Mustaţă, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
► Cred că în primul rând partea asta de antreprenoriat în România, actualmente ar trebui să înceapă şi începe încă din facultate sau sfârşitul liceului. Ştim foarte bine că tinerii sunt în cărutare de un buget personal să-şi asigure o independenţă financiară faţă de părinţi. Din punctul nostru de vedere sunt primele tentative ale lor de a-şi dezvolta spiritul acesta antreprenorial.
► În universitatea noastră încercăm să le oferim studenţilor prin ecosistemul pe care l-am creat un cadru în care ei pot să se dezvolte şi putem să-i sprijinim să-şi dezvolte mentalitatea antreprenorială şi potential, o afacere.
