♦ Antreprenorii din regiunea Nord-Vest, care include judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, ştiu că România se află în faţă unei oportunităţi unice de accesare a fondurilor europene pentru a-şi dezvolta companiile, iar interesul lor se măsoară în niveluri record de proiecte depuse pentru finanţare.
Mediul de afaceri din regiunea de dezvoltare Nord-Vest se bate pentru fondurile europene, astfel că fondurile alocate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 ar putea ajunge la o absorbţie de circa 140%. Petru Alboi-Şandru, şeful autorităţii de management, Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, spune că competitivitatea este foarte mare, ceea ce arată că interesul mediului de afaceri din regiune este la un nivel foarte ridicat.
„Rata de absorbţie e de 140%. Fiind un program implementat la nivel naţional, rambursarea din fondul european de dezvoltare regională se va face din alocarea de pe celelalte regiuni“, a spus el în cadrul conferinţei ZF/ROREG – Cluj-Napoca: „De la idee la business inteligent, cu finanţări europene“, organizată în parteneriat cu Asociaţia Agenţiilor de Dezvoltare Regională din România (ROREG), BCR şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, la Cluj.
Fondurile europene garantează dezvoltarea businessurilor, acesta fiind motivul principal pentru care antreprenorii apelează la astfel de surse de finanţare. România are în faţă oportunităţi privind finanţarea europeană cum nu a mai avut până acum, spune Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR. Fondurile din PNRR se suprapun cu politica de coeziune, cât şi cu fonduri din politica agricolă comună, InvestEu, Fondul pentru Modernizare, cât şi programele guvernamentale care oferă scheme de ajutor pentru mediul privat de la bugetul de stat.
Oana Bâra mai spune că România stă bine în Europa la capitolul implementării PNRR.
„După ce ne-am uitat la toate celelalte 26 de state membre, România se află în prima treime la nivel de progres al implementării PNRR. România este la 31,24% bani deja primiţi de la UE, Austria este uşor peste noi, Italia este la aproape 45%, Germania este la 8%, iar Ungaria şi Polonia nu au încasat nici măcar partea de prefinanţare“, spune Oana Bâra.
Apetitul ridicat pentru fonduri europene s-a observat şi în celelalte exerciţii financiare, astfel că mediul de afaceri este dornic să absoarbă cât mai multe fonduri europene.
Cu toate că apetitul pentru fonduri europene este ridicat, procedurile nu sunt uşoare, recunoaşte Ovidiu Marginean, expert comunicare în cadrul ADR Nord- Vest. „Fondurile europene creează adicţie, nu este uşor să implementezi un proiect prin fonduri europene, nu sunt comode procedurile, dar sunt asumate atât din perspectivă legală cât şi ceea ce solicită Comisia Europeană şi Uniunea Europeană prin mecanismele sale, ulterior, gradul de revenire şi de dezvoltare ulterioară a acelor companii pe noi componente, ne arată un apetit deosebit“, spune el.
El precizează faptul că antreprenorii care au accesat fonduri europene în exerciţiile financiare anterioare au continuat să depună proiecte şi ulterior.
Finanţarea europeană, ca în multe alte cazuri din România, a contribuit semnificativ la dezvoltarea zonei, însă regiunea de nord -vest a reuşit să atragă şi atenţia investitorilor străini.
„Ne-am bucurat în ultimii ani de atragerea unor investiţii străine considerabile, vorbim de aproape 7 mld. euro atrase în regiunea Nord-Vest, care reprezintă 7,1% din totalul fondurilor străine atrase în România. Bucureştiul face diferenţa, dar tot mediul de business şi toţi factorii decidenţi, atât privaţi cât şi cei publici, se preocupă constant să atragă aceste fonduri străine în regiune“, spune Adrian Cristea, director executiv corporate la BCR.
La conferinţa care a avut loc la Cluj au participat şi antreprenori care au reuşit să acceseze fonduri europene, cu ajutorul cărora au dezvoltat noi capacităţi de producţie sau noi servicii. Spre exemplu, Inno Robotics, din Cluj-Napoca, care dezvoltă roboţi industriali, a avut un proiect în valoare de 1,5 milioane euro prin fonduri europene care a sprijinit dotarea cu maşini şi utilaje pentru producţie. „Dacă prindem, vom mai lua alte fonduri europene. Avem mai multe planuri, vrem să începem să facem export şi avem nevoie de fonduri“, spune Cosmin Ioaneş, manager al Inno Robotics.
Valeriu Trip, proprietarul Valtryp din Oradea, companie producătoare de accesorii şi pentru pentru autovehicule, a reuşit să construiască o fabrică prin fonduri europene. Valtryp se ocupă şi cu prelucrarea volanelor pentru maşini precum Mercedes, Ford, BMW, Audi, Porsche sau Maybach.
ABC Incubator, un incubator de afaceri, a fost creată printr-un program finanţat de fondurile europene. Cu banii accesaţi, compania a reuşit să construiască o clădire. „Avem 36 de start-up-uri, targetul nostru era 34, îl depăşim, dar e greu cu ei, le e foarte greu, au nevoie de foarte mult sprijin. Le oferim chirii pentru birou, dar şi mentorat pe business, consultanţă gratuită pe fonduri europene, consultanţă IT, hosting“, spune Călin Săhlean, reprezentant al ABC Incubator din Cluj.
Oana Bâra, coordonator programe de finanţare, BCR
► România este în faţa unor oportunităţi cum nu a mai avut pentru că, pe lângă acele fonduri clasice, se suprapun mai multe programe europene. PNRR avem 28,5 miliarde euro, România a încasat deja 10 mld. euro de la Comisia Europeană în contul PNRR, avem fondurile europene clasice, politica de coeziune, discutăm la nivelul întregii ţări de 46 miliarde euro.
► Vom putea finanţa investiţii atât pentru mediul privat, cât şi pentru sectorul public. Discutăm despre investiţii în infrastructura de transport, infrastructura medicală, investiţii în protecţia mediului.
► Cred că ar trebui să discutăm mai mult despre a investi bani, nu despre a-i cheltui. Investiţiile vor putea să se concentreze pe inovare, creşterea competitivităţii, economie circulară, eficienţă energetică, retehnologizare, energie regenerabilă, transfer tehnologic şi digitalizare.
► La PNRR, alocarea iniţială a fost de 29 mld. euro, în total, vor fi finanţate 107 investiţii şi România va trebui să implementeze 64 de reforme.
► După ce ne-am uitat la toate celelalte 26 de state membre, România se află în prima treime la nivel de progres al implementării PNRR. România este la 31,24% bani deja primiţi de la UE, Austria este uşor peste noi, Italia este la aproape 45%, Germania este la 8%, iar Ungaria şi Polonia nu au încasat nici măcar partea de prefinanţare.
► Fondurile europene reprezintă o sursă importantă şi o premisă foarte bună pentru scalarea businessurilor.
Petru Alboi-Şandru, şeful autorităţii de manangement, Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest
► Avem o sumă considerabilă alocată acestui program din Fondul de Coeziune, de peste 1,43 mld. euro. Am încercat în această perioadă de aproape 3 ani, de când lucrăm la definirea programului, la negocierile cu Comisia Europeană şi la elaborarea ghidurilor. Mai nou, în tot acest an, ne-am ocupat de lansarea câtorva apeluri de proiecte şi la nivel naţional stăm destul de bine în comparaţie cu celelalte programe. Inclusiv la partea de depunere stăm foarte bine şi asta datorită antreprenorilor în cea mai mare măsură.
► Noi avem peste 400 de proiecte depuse pe apelurile noastre de proiecte pe partea de privaţi.
► Pe partea de întreprinderi mici şi mijlocii avem patru apeluri lansate, câteva apeluri de proiecte au fost în consultare publică şi urmează să fie publicate şi lansate în perioada următoare, dintr-un număr total de 15 care sunt dedicate zonei private. Valoarea este în jur de aproximativ 100 mil. euro. Sunt 15 apeluri de proiecte cu o valoare totală de 274 mil. euro, ceea ce reprezintă peste 19% din bugetul total al programului regional Nord-Vest. Până în 20% este dedicat zonei de cercetare, iar 80% dedicat zonei creşterii productivităţii inovatoare.
► Pe apelurile lansate deja, cererea este foarte mare, competitivitatea este foarte mare, avem un număr foarte mare chiar pe apelul 1.3.1., avem o depunere de peste 790% faţă de alocarea care există pe acest apel de peste 46 mil. euro, ceea ce certifică interesul mediului privat pentru a creşte acest sector.
► Atât pe zona privată, cât şi pe zona publică, cea mai mare greşeală care se face şi care duce la corecţie este partea de respectare a legii privind achiziţiile publice.
Adrian Cristea, director executiv corporate, BCR
► Regiunea Nord-Vest este un pol de dezvoltare economică durabilă şi ne bazăm foarte mult pe forţa de muncă specializată pe care o creăm în această zonă, având în spate universităţile de renume recunoscute în Europa, care creează oameni de valoare şi specialişti care ajută şi contribuie pozitiv şi sustenabil la dezvoltarea regională. În plus faţă de factorul uman, zona de Nord-Vest beneficiază de un centru IT cât se poate de bine pus la punct şi în continuă dezvoltare. Ne-am bucurat în ultimii ani de atragerea unor investiţii străine considerabile, vorbim de aproape 7 mld. euro atrase în regiunea Nord-Vest, care reprezintă 7,1% din totalul fondurilor străine atrase în România. Bucureştiul face diferenţa, dar tot mediul de business şi toţi factorii decidenţi, atât privaţi cât şi cei publici se preocupă constant să atragă aceste fonduri străine în regiune.
► Bancabilitatea fiecărei companii este unul dintre criteriile principale care te califică pentru o posibilă finanţare bancară, iar sănătatea financiară este un proiect strategic la nivel de BCR şi ne preocupă în mod constant sănătatea financiară atât a companiilor, cât şi a angajaţilor acelor companii. Este foarte important să îţi menţii o sănătate financiară şi un echilibru bilanţier care să îţi îngrădească posibilitatea de finanţare a proiectelor.
► Sunt două componente foarte importante în sănătatea financiară a companiei şi primul este cashflow, să ai un flux de numerar pozitiv săptămână de săptămână, iar al doilea indicator este profitablitatea. Aceşti doi indicatori dacă sunt urmăriţi se duc în timp la un nivel adecvat al capitalurilor proprii la nivelul companiei.
Cosmin Ioaneş, fondatorul INNO ROBOTICS din Cluj-Napoca
► Facem aplicaţii cu roboţi, am luat în 2017 şi 2018 fonduri europene prin două apeluri, am dotat fabrica cu maşini şi unelte, ce ne-a trebuit pentru producţie. Valoarea proiectului cu cofinanţare a fost în jur de 1,5 mil. euro. Am avut consultanţi.
► Am creat multe locuri de muncă, am fost 40 înainte de pandemie, în pandemie am scăzut la 27 de persoane şi acum suntem 39 şi creştem.
► Dacă prindem, vom mai lua alte fonduri europene. Avem mai multe planuri, vrem să începem să facem export şi avem nevoie de fonduri.
► Anul acesta, vom merge către o cifră de afaceri de 3 mil. euro, nu am crescut foarte mult pentru că am lucrat strict pentru piaţa din România, cred că am fost şi devreme în piaţă cu roboţii. Fabricile mari mereu au avut roboţi, dar antreprenorii români, înainte de 2018, era o cerinţă mai rar întâlnită, acum a început să fie o cerinţă comună. Anul acesta, am avut mai multe companii multinaţionale care au apelat la noi, dar în 2021 şi 2022 a fost un mix între companii antreprenoriale şi companii multinaţionale.
► Ideile bune ar trebui mai mult încurajate. Antreprenorii ar trebui să lupte pentru visul lor. E mai greu decât pare la început, dar drumul e frumos, sunt multe obstacole, dar dacă e un vis şi vrei să îl duci la îndeplinire, merită tot drumul.
Călin Săhlean, ABC Incubator din Cluj-Napoca
► Este un incubator de afaceri, pe domeniul IT şi a fost creat prin acest program începând din 2019. Bugetul total cu tot cu cofinanţare a fost aproape de 9 mil. euro. A fost o fază mai avansată a eforturilor noastre mai vechi de a susţine start-up-urile în domeniul IT. În spatele ABC se află AROBS Transilvania. Preocuparea noastră pentru dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri are rădăcini vechi. Ideea aceasta a venit la propunerea unor consultanţi, a durat vreo doi ani de când se auzise că se va lansa aşa ceva până să ne hotărâm, apoi scrierea proiectului a fost destul de complexă.
► Noi încercăm să creăm un ecosistem pentru aceste start-up-uri, avem alături de noi foarte mulţi entuziaşti în această zonă, avem diverse companii de consultanţă, avem antreprenori mai experimentaţi care vin ca mentori. Nu e uşor deloc să lucrezi cu start-up-urile, eu îi consider eroi pe care care pornesc acum un start-up. Rata de succes este mică şi au nevoie de foarte mult sprijin.
► Am avut nişte surprize neplăcute toate datorate unor conjuncturi care sunt greu de anticipat, însă, dacă am fi gândit un pic mai pesimist când citeam acel ghid, probabil că le evitam. A trebuit să facem dovada cofinanţării pe bune cu banii în cont. Am avut 4-5 zile în care a trebuit să punem 5 milioane euro în cont, norocul a fost că AROBS e mare.
► Adevărul e că ne-am permis să dotăm şi să facem clădirea la un nivel mare, avem nişte dotări extraordinare.
► Avem 36 de start-up-uri, targetul nostru era 34, îl depăşim, dar e greu cu ei, le e foarte greu, au nevoie de foarte mult sprijin. Le oferim chirii pentru birou, dar şi mentorat pe business, consultanţă gratuită pe fonduri europene, consultanţă IT, hosting
Ovidiu Mărginean, expert comunicare ADR Nord-Vest
► În componenta 2014-2020, am avut parte de trei tipuri de apeluri în cadrul axei prioritare 2, cea care a fost cu proponderenţă destinată întreprinderilor mici şi mijlocii. 2.1.A a fost apelul şi tipul de apel special destinat microîntreprinderilor. 2.1.B a fost destinat parcurilor industriale şi incubatoarelor de afaceri. 2.2. a fost partea unde beneficiarii au primit şi cei mai mulţi bani, unde competiţia a fost foarte acerbă, mai ales în ultimul apel, pentru o alocare de 24 mil. euro s-au bătut 180 de companii, în final primind finanţare doar 8.
► În ceea ce priveşte numărul de contracte semnate, pe apelul 2.1.A au fost semnate 344 de contracte, pe 2.2. au fost 207, iar pe 2.1.B. 7 contracte.
► POR 2007-2013 – au fost create prin acest program 13 structuri de afaceri, care au generat 2.730 de locuri de muncă, au fost finanţare 361 de microîntreprinderi care au generat 1.600 de locurile de muncă.
► În perioada 2007-2013, 95% din alocarea totală a fost nivelul absorbţiei.
► Până în 2018, toate locurile de muncă create în perioada 2007-2013 încă existau. Ulterior, majoritatea antreprenorilor au venit şi au depus pentru a-şi lărgi spectrul ocupaţional, cumva i-am regăsit şi pe mai departe.
► Oferă adicţie fondurile europene, nu este uşor să implementezi un proiect prin fonduri europene, nu sunt comode procedurile, dar sunt asumate atât din perspectivă legală cât şi ceea ce solicită Comisia Europeană şi Uniunea Europeană prin mecanismele sale. Ulterior, gradul de revenire şi de dezvoltare ulterioră a acelor companii pe noi componente ne arată un apetit deosebit.
Valeriu Trip, antreprenor, VALTRYP din Oradea
► În 1994 am pus bazele acestei companii care se ocupă cu producţia, prelucrarea şi accesorizarea lemnului, pielii şi fibrei de cabron.
► În 2013, am intenţionat să iau fonduri europene, în 2014, am început să lucrez cu o echipă specializată pe fonduri europene, am depus dosarul pe POR 2.2., am obţinut finanţarea, în 2018, a fost aprobat dosarul, iar în acelaşi an am demarat lucrările. A decurs foarte bine colaborarea între noi şi agenţia de dezvoltare. La timp am primit banii. Am luat peste 2 mil. euro.
► În urma proiectului, am reuşit să construiesc o fabrică modernă. În urma finanţării, am reuşit să creăm 550 locuri de muncă noi, astăzi avem ocupate 380 spre 390 pentru că ştim care este situaţia forţei de muncă. De anul trecut, suntem independenţi 100% de energia electrică, tot bani din fonduri europene. În acest moment, împreună cu colegii, vrem să accesăm bani pentru staţii eoliene.
► Avem peste 380 de angajaţi, depăşim 12 mil. lei. Clienţii sunt din industria auto. Noi prelucrăm volanele de autoturisme de lux, Mercedes, Ford, BMW, Audi, Porsche şi de curând Maybach.
