Creditul pentru locuinte, ipotecar sau imobiliar, continua sa se tarasca in urma creditului de consum.
Diferenta dintre vitezele de crestere ale celor doua tipuri de finantare a fost aproape tripla dupa primele cinci luni ale anului: 30% pentru consum, fata de aproape 12% pentru locuinte, conform statisticilor BNR.
La sfarsitul lunii mai, creditul ipotecar ajunsese la un sold de circa 1,6 mld. de euro (5,86 mld. lei), in timp ce finantarile destinate consumului, dar care ascund si o parte din creditele pentru case, au batut echivalentul a 6 mld. euro.
Spre deosebire de creditul de consum, unde leul este moneda predominanta, creditul ipotecar continua sa fie acordat preponderent in valuta, insa in ultima vreme incepe sa-si faca loc si leul. Interesul pentru moneda nationala a fost stimulat de banci precum Bancpost, care s-a lovit de restrictia impusa de BNR la creditarea in valuta si s-a adaptat coborand dobanzile la finantarile in lei pana la niveluri similare dobanzilor la euro.
Astfel, ponderea creditelor ipotecare in lei a crescut in cinci luni cu patru puncte procentuale, de la 12% la 14% din totalul finantarilor cu aceasta destinatie.
De altfel, soldul creditelor in lei a inregistrat o dinamica de-a dreptul spectaculoasa in primele cinci luni ale anului, avand o crestere de 44% fata de nivelul din 2005 in conditiile in care baza de raportare era totusi foarte joasa.
BNR se asteapta la o dezvoltare substantiala a creditului ipotecar doar pe termen lung, cu conditia cresterii veniturilor populatiei si a ofertei de imobile. Pe de alta parte, chiar banca centrala a luat in ultimii doi ani mai multe masuri de limitare a vitezei de crestere a creditului ipotecar, reducand nivelul sumelor care pot fi imprumutate de clientela cu venituri medii si amplificand implicit presiunea asupra preturilor din segmentul locuintelor de dimensiuni reduse si construite inainte de 1990. Nivelul maxim de indatorare a unui solicitant de credit este de 35% din venitul net, iar ponderea creditului in valoarea colateralului sau a garantiei trebuie sa fie de maximum 75%.
Dupa cum arata statistica BNR, creditul ipotecar reprezinta numai un sfert din totalul imprumuturilor contractate de populatie, adica exact invers fata de situatia din zona euro, unde finantarile pentru casa detin o pondere de 69%, ceea ce reflecta practic diferenta neta de venituri disponibile. In urma simularilor facute in pregatirea Raportului asupra stabilitatii financiare, banca centrala a ajuns la concluzia ca impactul cel mai puternic asupra diminuarii creditului l-ar avea cerintele de crestere a avansului pentru creditul ipotecar. De altfel, aceasta ar putea fi una dintre masurile prin care BNR ar putea incerca sa influenteze cererea de pe piata imobiliara, avand in vedere semnalele de ingrijorare pe care le-a transmis in ultima vreme referitor la cresterea prea rapida a preturilor.
In ultimele luni, concurenta sporita dintre banci a grabit scaderea dobanzilor la creditele ipotecare, aparand si mai multe variante de produse cu dobanzi fixe in primii ani de creditare. Implicit a scazut efortul lunar de rambursare a unui astfel de credit, ceea ce a largit segmentul clientilor eligibili. Din pacate, sumele care pot fi astfel obtinute sunt de multe ori insuficiente pentru cumpararea de locuinte din oferta noua a pietei, care au suprafete mari si preturi pe masura. Ca atare, unii clienti sunt nevoiti sa apeleze la "trucuri" de finantare, contractand un credit ipotecar de la o banca si un credit pentru nevoi personale de la o alta, pentru a completa astfel suma necesara cumpararii unei locuinte intr-un imobil nou.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
