Finanţele au stabilit că valoarea la care se calculează impozitul pe venit în cazul dării în plată este cea a debitului, respectiv care cuprinde datoriile din contractele de credit, cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare.
Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoare minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.
Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului Fiscal.
Darea în plată a unui bun imobil este considerată, din punct de vedere fiscal, un transfer al dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal şi se impozitează în conformitate cu prevederile art. 111 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, la valoarea declarată în actul de dare în plată.
Atât Legea nr. 77/2016, privind darea în plată, cât şi Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal nu cuprind excepţii de la plata impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal în cazul stingerii unor debite prin darea în plată.
