Bănci și Asigurări

Cum va arăta revoluţia tehnologică în sistemul bancar? Bancherii: Suntem deja într-o perioadă de disruption, de schimbare fundamentală a sectorului bancar, iar apariţia AI va accelera schimbările

Conferinţa este o primă parte dintr-o serie de trei conferinţe care pun în discuţie al patrulea val: România în faţa revoluţiei tehno-economice a secolului 21. Aceste conferinţe au menirea de a analiza pentru publicul român şi decidenţii publici câteva sectoare de importanţă majoră ale economiei naţionale, care se află acum într-un process de schimbare profundă, fără precedent istoric, precum sectorul cercetării, dezvoltării şi inovării, sectorul financiar-bancar şi sectorul energiei.

Autor: Mircea Nica

28.11.2023, 00:07 518

Sistemul bancar se află sub impulsul a două şocuri, unul este tehnologic, celălalt este venit de la reglementatori  Viteza schimbării creşte la fiecare 2-3 ani, devine mult mai rapid. Deja se discută dacă vreo bancă va avea un CEO AI sau nu ♦ Ceea ce este important este cum se transmite acest mecanism al paradigmei ESG. Începe cu supranaţionalele, după care continuă cu băncile comerciale, după care în continuă cu clienţii băncilor comerciale O monedă digitală, când va apărea, trebuie să aibă o maximă protecţie împotriva încălcării unor libertăţi individuale de către cei care administrează acea platformă.

Sistemul bancar se află de ceva timp într-o perioadă de disruption, cu schimbări fundamentale, procesul continuă cu noile tehnologii, precum inteligenţa artificială, care deşi ar putea fi utilizată la o scară mai largă, momentan volumul este principala problemă pe care o rezolvă, reglementatorii au rolul lor în a veni cu regulile şi protecţia datelor şi chiar dacă în prezent mediul pare unul transformaţional, peste 10 ani posibile noi schimbări fundamentale vor părea la fel de transformaţionale, afirmă bancherii prezenţi în cadrul Conferinţei KPMG în România. Conferinţa este o primă parte dintr-o serie de trei conferinţe care pun în discuţie al patrulea val: România în faţa revoluţiei tehno-economice a secolului 21. 

Mihaela Bîtu, CEO-ul ING Bank România, consideră că deja ne aflăm într-o perioadă de schimbare fundamentală a sectorului financiar-bancar de câţiva ani, iar acest proces continuă şi se accelerează odată cu avansul tehnologic.

„Este un proces care nu poate decât într-adevăr să se accelereze şi care să ne marcheze anii care urmează. Am avut revoluţia internetului, revoluţia smartphone-ului, care a adus schimbări semnificative în modul în care facem banking. Deci cred că momentul în care smartphone-urile au căpătat foarte multă tracţiune şi au devenit disponibile tuturor a adus accelerarea progresului tehnologic în sectorul bancar. Practic inteligenţa artificială aduce foarte multe posibilităţi de a o utiliza din nou în beneficiul clienţilor, pentru eficienţa modelelor de operare ale băncilor în moduri mult mai multe care sunt la îndemână într-un timp foarte scurt practic, faţă de ce am văzut până acum“, a explicat Mihaela Bîtu.

În ceea ce priveşte reglementarea, şefa ING Bank România susţine că tehnologia, în sine, nu contrazice reglementările, deci este un instrument care se află la îndemână şi care aduce beneficii, dar aduce şi riscuri suplimentare.

"Este foarte importantă consultarea şi dialogul permanent între factorii din domeniul privat, comercial şI autorităţile de reglementare. La digitalizare suntem în diverse faze, să spunem, dar e clar că direcţia este clară, toată lumea merge cât mai mult în direcţia aceasta, de a decarboniza economia, de a ne sprijini clienţii în această tranziţie, în acest proces de tranziţie şi cred că cu toţii facem asta. Sigur că pentru noi cel puţin avem să spunem un calendar care adresează atât nevoile clienţilor. Când vorbim despre ESG nu este doar despre mediu şi iată, aici avem o altă arie foarte importantă pentru noi, toate băncile. Cred că ne-o asumăm, că este cumva şi vocaţia noastră, zona de educaţie financiară", a mai adăugat Mihaela Bîtu.

Pariul CEO-ului ING Bank România este pe prevalentţa convârşitoare a tranzacţiilor digitale în 2030.

"Pariul meu este pe varianta unu. Adică da, prevalenţa covârşitoare a tranzacţiilor digitale în 2030. Nu ştiu dacă va dispărea cu totul cash-ul, este foarte posibil să rămână în circulaţie, să spunem, în viaţa noastră de zi cu zi, dar cu siguranţă prevalenţa, într-o proporţie covârşitoare în 7 ani va fi aceea a tranzacţiilor digitale. Acesta este pariul cel mai sigur dintre cele trei variante", a mai spus Mihaela Bîtu.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR pe politică monetară, sistemul bancar se află sub impulsul a două şocuri, unul este tehnologic, celălalt este venit de la regelementatori.

"Cel tehnologic, nu pot să spun unde se va atenua, ca să spun aşa, dar din experienţă, cel de reglementare are un fel de distribuţie normală, va atinge un vârf în direcţia în care funcţionează acum, după care va schimba direcţia în sensul invers, adică va interveni o dereglementare. Din perspectiva mea, această problemă referitoare la AI trebuie pusă într-un context un pic mai larg. Aşa cum se întâmplă de obicei în orice industrie şi în viaţa fiecăruia, există inovatori care în timp rămân anonimi, dar odată ce o practică a fost creată şi repetată în mod extensiv şi astfel în practică dovedită ca fiind eficientă, ea se generalizează. La acest moment sunt sigur că foarte multe bănci şi bănci centrale şi bănci comerciale au grupuri de studiu dedicate consecinţelor acestei noi tehnologii. În mod cert, odată ce o practică se dovedeşte bună în practică într-un loc se va extinde în toate locurile", a explicat Lucian Croitoru.

În aceeaşi idee, Cristian Sporiş, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, susţine, de asemenea, că sistemul bancar este într-o transformare permanentă venită din două trenduri, partea tehnologică, care este într-o evoluţie exponentţială şi cea de reglementare care încearcă să ţină pasul.

"Sistemul bancar foloseşte tot ceea ce se dezvoltă, ceea ce apare nou în tehnologie, şi este mai degrabă folower decât un sector care contribuie la inovaţie. Următoarea fază va fi probabil mutarea în cloud. Asta va fi unul din cele mai mari lucruri care se va întâmpla. Sunt anumite companii, anumite bănci care deja se află acolo, dar vor veni şi altele. Asta înseamnă o putere de calcul mai mare. Vorbim de quanting computing, vorbim de machine learning, vorbim de artificial intelligence, dar încă o dată, noi suntem mai degrabă followeri şi încercăm să ne adaptăm noilor tehnologii în beneficiul clienţilor. Clienţii au nevoie de această tehnologie, le face viaţa mai uşoară", a explicat Cristian Sporiş.

Vicepreşedintele Raiffeisen Bank România a mai adăugat că inteligenţa artificială se foloseşte în bancă şi pentru identificarea unor comportamente de tranzacţionare sau potenţiale scheme de plimbare a banilor.

"Deci cumva AI-ul dacă ne uităm şi există etică în utilizarea lui şi există modalităţi prin care poţi să te asiguri că nu se abuzează, este un instrument foarte bun, nu neapărat de eficientizare şi mai degrabă de a te uita într-un număr mare de tranzacţii, iar în momentul de faţă vorbim de miliarde de tranzacţii într-o perioadă, interval de timp mult mai scurt", explicat Cristian Sporiş.

Pariul lui Cristian Sporiş pentru orizontul anului 2030 este aderarea la euro, chiar dacă nu s-a stabilit un target oficial pentru că există suficient timp pentru a face reformele necesare.

"Pariul meu este la orizontul anului 2030 aderarea la euro, chiar dacă nu avem încă un target oficial, dar avem suficient timp ca să facem reformele necesare şi să sperăm că o să avem şi stabilitatea politică pentru a face aceste lucruri. Dacă va fi euro digital sau nu, vom adera la acel euro care va fi el. Iar în ceea ce priveşte tranzacţiile cash sau digitale lei sau euro la orizontul anului 2030 depinde foarte mult şi de structura sistemului fiscal şi de portiţele lăsate libere din greşeală sau cu dorinţă, iar acolo cantitatea de cash necesară va creşte sau va scăde", a mai detaliat vicepreşedintele Raiffeisen Bank România.

Deşi inteligenţa artificială poate fi aplicat în foarte multe zone, AI-ul este un şoc tehnologic, a mai adăugat Lucian Croitoru.

"AI-ul poate să permită băncilor, ori că sunt în forma clasică, ori în neo-banking, să utilizeze o nouă clasă de investitori, o nouă clasă de instituţii şi o nouă clasă de instrumente. Asta e un aspect. Dar dacă prin forma clasică înţelegeţi că rolul intermedierii financiare este pentru creditor să aducă viitorul în prezent, pentru cel care ia credit, iar pentru cel care face un depozit este să-şi rezerve opţiuni pentru viitor. Asta nu se va schimba, indiferent cum va arăta banca. În opinia mea, banca clasică, cu personal foarte mult, se va ajusta, va deveni mai suplă, dar nu cred că va avea talentul de a dispărea", a explicat consilierul guvernatorului BNR pe politică monetară.

" În acelaşi timp, Lucian Croitoru a mai explicat că acest proces nu este în valuri, ci se întâmplă atomizat, în foarte multe locuri simultan. Inovarea abia după ce produce consecinţe notabile care influenţează fenomene şi parametrii pe care o bancă centrală îi urmăreşte, atunci intervine o atenţie specială, altfel nici n-ar putea fi controla. Banca Centrală, băncile pot utiliza tehnologia informatică pentru a face tranzacţii. Moneda digitală implică în mod necesar o platformă IT integrată, în care Banca Centrală are un rol în care conduce acea platformă. Deci vorbim de pe de o parte, de tranzacţii digitalizate, în sensul de a folosi tehnologia informatică, adică de a folosi mai puţin cash-ul şi cash. Din experienţă se vede foarte clar că tendinţa este de a reduce cash-ul, pentru că lumea optează din ce în ce mai mult pentru soluţiile mai comode şi mai eficiente", susţine Lucian Croitoru.

 

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania a explicat că viteza schimbării este la fiecare 2-3 ani şi devine mult mai rapid.

"Eu cred că fiecare ciclu economic, la fiecare 5-10 ani, bancherii s-au simţit în mijlocul unor schimbări transformaţionale. O parte dintre noi am lucrat cu Telex, am am avut fax. Ştiu că prima dată când lucram la bancă, în sediu central, erau două imprimante şi trebuia să ceri voie să le foloseşti, acum lucrurile acestea sunt deja comodităţi. Noi, ca industrie, suntem un pic followers. Noi n-am inovat în tehnologie, noi am folosit. Am început cu mobile banking şi am continuat cu social media şi aplicaţii de mesagerie. Noi am văzut că se poate interacţiona şi aşa. Atunci hai să schimbăm uneori pentru eficienţă, uneori pentru supravieţuire. Pe de altă parte, într-adevăr viteza schimbării este la fiecare 2-3 ani şi devine mult mai rapid. Deja se discută dacă vreo bancă va avea un CEO AI sau nu. Cred că după 10-15 ani, cine va fi aici o să se simtă că sunt în mijlocul unor schimbări foarte transformaţionale", susţine Omer Tetik.

Şeful Băncii Transilvania mai este de părere că toţi se află într-o capcană a eficienţei şi eficientizării, pentru că se interacţionează mai mult, se tranzacţionează mai mult şi totul este mul mai rapid.

"Da, tehnologie trebuie să avem şi utilizăm cât mai mult, cât mai bine, dar în continuare în banking vedem în perioada imediat următoare, o parte de empatie, o parte de aliniere şi chiar un fel de reacţie intuitivă în procesul de creditare. Nu se poate înlocui atât de uşor. Nu pot să zic că nu va fi, dar cred că o să avem un un proces lung de învăţare", a mai adăugat Omer Tetik.

 

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania

Viteza schimbării este la fiecare 2-3 ani, devine mult mai rapid. Deja se discută dacă vreo bancă va avea un CEO AI sau nu. Cred că aceeaşi întrebare dacă o punem după 10-15 ani, cine va fi aici, o să se simtă în mijlocul unor schimbări foarte transformaţionale.

Da, tehnologie trebuie să avem şi utilizăm cât mai mult, cât mai bine. Dar în continuare în banking vedem pe o perioadă imediat următoare, o parte de empatie, parte de aliniere şi chiar un fel de reacţie intuitivă în procesul de creditare.

Recent am lansat Salt Bank şi este o iniţiativă separată. Pentru noi este şi o competiţie, dar are şi o nişă a ei. Nu ne este nici ruşine, nici frică de brandul BT.

Banca Transilvania pentru noi este un brand foarte important, pentru România, este un brand foarte important şi vom investi în continuare. Doar că şi noi dorim să adresăm anumite segmente de clienţi sau anumite tranzacţii fără să afectăm sistemele mari.

 

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR pe politică monetară

Sistemul bancar se află sub impulsul a două şocuri, unul este tehnologic, celălalt este venit de la reglementatori. Este evident că asta s-a întâmplat în ultimii ani - în orice caz, după 2008, şi este pe cale să continue. Cel tehnologic, nu pot să spun unde se va atenua, ca să spun aşa, dar din experienţă, cel de reglementare are un fel de distribuţie normală, va atinge un vârf în direcţia în care funcţionează acum, după care va schimba direcţia în sensul invers, adică va interveni o dereglementare.

Moneda digitală implică în mod necesar o platformă IT integrată, în care banca centrală are un rol în care conduce acea platformă. Deci vorbim de pe de o parte, de tranzacţii digitalizate, în sensul de a folosi tehnologia informatică, adică de a folosi mai puţin cash-ul, şi cash.

Din experienţă se vede foarte clar că tendinţa este de a reduce cash-ul, pentru că lumea optează din ce în ce mai mult pentru soluţiile mai comode şi mai eficiente.

 

Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România

Deci suntem deja într-o perioadă de disrupere, să spunem de distruption, da, de schimbare fundamentală a sectorului financiar-bancar de nişte ani buni de zile. Şi acest proces continuă şi se accelerează practic cu avansul tehnologic, cu apariţia inteligenţei artificiale generative, la îndemâna tuturor, deja. Este un proces care nu poate decât într-adevăr să se accelereze şi care să ne marcheze anii care urmează.

Bancherii au de-a face cu un univers foarte larg de reglementare, cu foarte multe politici, reglementări, reglementări externe, politici interne şi trebuie să fii un adevărat expert ca să poţi să jonglezi şi să poţi să pătrunzi tot acest univers. Iată, inteligenţa artificială poate să fie un un instrument la îndemână care să îţi facă viaţa mai uşoară şi să te ajute în profesia ta. Deci, dincolo de use case-urile care aduc atingere experienţei clienţilor, să nu uităm că şi în interiorul organizaţiei pot să fie use case-uri foarte interesante.

 

Cristian Sporiş, vicepreşedinte Raiffeisen Bank România

Sistemul bancar este într-o transformare permanentă. Ceea ce poate să se vadă mai bine este că din 2008-2009 avem două trenduri. Partea tehnologică, care este într-o evoluţie, să spun aşa, exponenţială, şi în acelaşi timp e compensată de partea de reglementare, care cumva încearcă să ţină pasul şi cumva balansează evoluţia tehnologică foarte rapidă.

Sistemul bancar foloseşte tot ceea ce se dezvoltă, ceea ce apare nou în tehnologie, dar este mai degrabă follower decât un sector care contribuie la inovaţie. Următoarea fază va fi probabil mutarea în cloud.

 

Ramona Jurubiţă, country managing partner, KPMG România

Sunt extrem de recunoscătoare parteneriatului pe care KPMG îl are cu Academia Română şi Universitatea Bucureşti.

Este un parteneriat care îşi propune, spun eu, trei mari lucruri. În primul rând este un demers în care punem împreună mediul academic public cu mediul privat în acest proiect. În al doilea rând este un demers în care punem împreună cercetarea fundamentală cu cercetarea aplicativă şi încercăm, prin acest document pe care îl vom dezbate, să extragem câteva puncte care sunt care sunt importante. În al treilea rând ne dorim foarte mult să avem această dezbatere concentrată pe aspecte pe termen mediu şi lung şi nu aspecte pe termen scurt care ard.

Îmi dau seama că este un demers destul de provocator pentru noi toţi, dar am încrederea că o să ajungem să extragem nişte concluzii cu care să putem cel puţin radiografia felul în care va arăta societatea românească în următorii 10-15 ani.

Aşa cum spuneam, am pornit acest demers uitându-ne la trei mari sectoare sectorul financiar-bancar, pe care o să-l abordăm astăzi, mai avem aproape finalizat sectorul energetic, iar al 3-lea demers pe care îl vom finaliza anul următor este cel care se leagă de cercetare, dezvoltare şi inovare şi noi credem că mergând pe aceste trei mari direcţii vom putea să avem la final un bagaj de concluzii suficient de mare cât să ne dea subiect de discuţie nouă, experţilor în domeniu, societăţii, dar şi decidenţilor politici legat de ce anume ar putea să facă România în aşa fel încât să dobândească un rol de jucător în regiune şi nu numai.

 

Dragoş Paul Aligică, profesor KPMG în Universitatea din Bucureşti

Ne aflăm în faţa unei transformări majore, a unei transformări structurale a economiei globale, care va antrena după ea transformarea economiei şi societăţii şi culturii româneşti. Este o schimbare structurală, toate sectoarele, toate dimensiunile societăţii româneşti vor fi afectate. Deci, nu mai încape niciun fel de îndoială. Am selectat trei astfel de dimensiuni, trei astfel de sectoare datorită unui algoritm prin care am stabilit că această nouă societate, o societate a informaţiei, o societate a cunoaşterii, deci cercetare, dezvoltare, inovare, într-un context în care problema energiei devine fundamentală, atât pentru alimentarea noilor sisteme de producţie şi de funcţionare ale societăţii tehnologice, dar şi din punct de vedere ecologic.

Sistemul financiar-bancar, care este absolut esenţial şi a fost întotdeauna în istorie absolut esenţial pentru configurarea întregii arhitecturi a sistemului economic. Banul pătrunde nu doar la nivel economic în toate tranzacţiile, dar transformă modul în care oamenii văd societatea. De la moneda intrinsecă aur, la monedele virtuale de acum, există o continuitate istorică, dar există foarte multe transformări. Explorăm în acest studiu implicaţiile pe care le are transformarea sistemului monetar, financiar-bancar pentru societate în general şi în mod mai clar cu privire la România. Am identificat deci problema. Ne-am uitat în jur să vedem cum discută în alte contexte şi în alte ţări, specialişti aceste probleme.

Ne-am uitat la diferitele sondaje de opinie sau diferitele anchete făcute. Am identificat primele 10 probleme, aşa cum se degajează ele din cercetările colegilor din străinătate, am încercat să le calibrăm la contextul românesc, am intrat în dialog cu principali jucători în sistemul românesc, atât din punct de vedere al sistemului privat, cât şi la nivelul reglementării şi am scris un raport care este un punct de plecare pentru această conversaţie. Pe baza raportului pornim conversaţia care începe astăzi şi care, sperăm noi, să se întindă şi către alte sectoare şi să se întindă pe o durată suficient de lungă ca să ajungem la nişte rezultate, de natură practică.

 

Marian Preda, rector al Universităţii din Bucureşti

Vorbim despre viitorul în zona financiară, în tehnologie, da, este o lume digitalizată, tehnologizată, lumea post-modernă, care se dezvoltă foarte bine, dar atâta timp cât în România vom avea toate aceste disparităţi bine cunoscute, cu 125% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare în Bucureşti-Ilfov şi cu 40% în nord-estul României, atât timp cât vom avea toate cele patru valuri plus încă unu prezente simultan, coexistând în Româniile noastre suprapuse, va trebui să le abordăm şi pe celelalte, pentru că din statistici rezultă că doar 25% dintre români acum fac internet banking.

Asta înseamnă că sunt alţi 75% care sunt în celelalte valuri, care merg cu cardul la bancomat, care nici măcar card nu au şi vor să meargă şi să încaseze banii cash, care îi ţin la saltea sau care fac troc în celebrele schimburi tradiţionale, pomeni sau schimburi, tot felul de cadouri, în mediul rural. Încă circulă mâncarea trimisă la pachet către studenţi şi către familiile tinere din oraşele mari din mediul rural. Toată această diversitate va trebui gestionată într-o societatea viitorului.

 

Mircea Dumitru, vicepreşedinte, Academia Română

Aş vrea doar să notez că am reţinut din raportul publicat şi din interviurile reflectate magnitudinea schimbărilor şi provocărilor care ne aşteaptă în acest sector.

Aceste schimbări sunt partea unui proces mai vast, iar România trebuie să fie pregătită să facă faţă transformărilor complexe şi şocurilor care vor veni. Aici, în modul în care facem această pregătire, se vede în mod imediat şi automat importanţa sectorului de cercetare-dezvoltare şi inovare.

În România vom putea adopta de multe ori metode şi practici şi formule organizaţionale sau tehnologice dezvoltate în altă parte. Dar, pe de altă parte, România are anumite particularităţi care fac necesară dezvoltarea unor capacităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare care să nu fie doar la frontiera globală a cunoaşterii fundamentale şi aplicate şi de multe ori să fie mai degrabă racordate la condiţiile concrete din contextul românesc. Concluzionând, legat de rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea fundamentală şi aplicată din academie, consider că proiectele şi formulele de dialog naţional aplicată la contextul românesc sunt atât de necesare şi dialogul între aceste instituţii este crucial.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO