• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Bănci și Asigurări

Curtea Constituţională a băgat în ceaţă pe toată lumea: Legea dării în plată e parţial neconstituţională

Curtea Constituţională a băgat în ceaţă pe toată lumea: Legea dării în plată e parţial neconstituţională

Ana Diculescu-Şova, senior partner la firma de avocatură NNDKP: Admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate este un eveniment. Minuta nu excelează prin claritate. Pare un efort de a nu declara în totalitate neconstituţională întreaga lege pentru inutilitatea ei practică, pentru sancţionarea paralelismului legislativ. În bună măsură este o decizie interpretativă pentru că luminează instanţele de judecată cu privire la instituţia juridică existentă deja şi aplicabilă în dreptul comun, cea a impreviziunii (conform noului Cod civil). Clarificarea cu privire la ce rămâne de aplicat şi ce se exclude din câmpul legii 77/2016 se va afla în motivare. Tot din motivare va rezulta şi dacă se confirmă înţelegerea noastră că în accepţia Curţii Constituţionale derogarea de la noul cod civil limitează sfera de aplicare a legii criticate la contractele încheiate în baza acestui nou cod (intrat în vigoare la 1 octombrie 2011).

Autor: Claudia Medrega

26.10.2016, 00:06 8241
Legea privind „darea în plată“ a imobilelor, care a provocat dezbateri aprinse în ultimul an şi a ajuns în cele din urmă la Curtea Constituţională, continuă să bulver­seze. Curtea Constituţională a decis că legea este „parţial constituţională“, iar verdictul a stârnit confuzie. Majoritatea juriştilor şi avocaţilor au evitat să se pronunţe, aşteptând clarificări suplimentare care ar putea să apară odată cu motivarea deciziei Curţii.

Curtea Constituţională a dat ieri o primă opinie legată de legea dării în plată, care a fost reclamată ca fiind neconstituţională de către bănci. Din articolele contestate, Curtea a admis două articole ca fiind constituţionale, iar pentru două a dat o anumită interpretare. În opinia Curţii Constituţionale, legea dării în plată este „parţial neconstituţională“. Curtea nu s-a pronunţat clar cu privire la caracterul retroactiv al legii.

Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, susţine că până acum au fost primite peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 sunt în faza de rapoarte. „Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Dorinţa noastră este să dăm o soluţie dreaptă care cât de cât să fie înţeleasă şi de bănci şi să fie acceptată şi de debitori“, a mai precizat preşedintele CCR, citat de Mediafax. El susţine că instanţele de judecată trebuie să aibă în vedere în viitor toate implicaţiile teoriei impre­viziunii. Practic, se poate înţelege că legea se poate aplica şi retroactiv, inclusiv contractelor în derulare, însă urmează ca instanţele să decidă, pentru fiecare caz, dacă se justifică darea în plată, dacă motivele sunt obiective, excepţionale, adică dacă se aplică principiul impreviziunii. „Admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate este un eveniment. Minuta nu excelea­ză prin claritate. Pare un efort de a nu declara în totalitate neconstituţională întreaga lege pentru inutilitatea ei practică, pentru sancţionarea paralelis­mului legislativ. În bună măsură este o decizie interpretativă pentru că luminează instanţele de judecată cu privire la instituţia juridică existentă deja şi aplicabilă în dreptul comun, cea a impreviziunii (conform noului Cod civil)“. a declarat pentru ZF Ana Diculescu-Şova, senior partner la firma de avocatură NNDKP. Ea susţine că mai multe clarificări cu privire la ce ră­mâ­ne de aplicat şi ce se exclude din câm­pul legii 77/2016 se vor afla în moti­vare. „Tot din motivare va rezulta şi dacă se confirmă înţelegerea noastră că în accepţia Curţii Constituţionale de­ro­garea de la noul Cod civil limitează sfera de aplicare a legii criticate la con­trac­tele încheiate în baza acestui nou cod“.

Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi pl?tită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români.

Impreviziunea este definită la art. 1271 din Codul Civil care statuează că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei“. Sunt prevăzute însă şi excepţii de la aceste prevederi „dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei“. În acest caz, se precizează în Codul Civil, instanţa poate să dispună „adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile“ sau „încetarea contractului“. Atât adaptarea contractului, cât şi încetarea acestuia, pot fi dispuse de către instanţă numai dacă „schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului“ şi „nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor“, dacă „debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor” şi dacă ”debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului“.

 

Ce a decis Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, referitor la Legea privind darea în plată:

1. A admis excepţia şi a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art.11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite este neconstituţională.

2. A admis excepţia şi a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

3. A respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

4. A respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite şi a constatat că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.

Declararea ca neconstituţională a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ (menţionată la pct. 1) din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani).

Soluţia pronunţată de Curtea Constituţională la pct. 2 a avut în vedere, în principal, încălcarea art. 1 alin. (5), referitoare la calitatea legii, în componenta sa privind cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii şi a art. 21 - Accesul liber la justiţie din Constituţie.

Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct. 3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, fiind incident art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două camere ale Parlamentului, guvernului şi instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Curtea Constituţională va decide şi cu privire la legea conversiei creditelor în franci la cursul istoric

Cum explică premierul decizia guvernului de a contesta legea la CCR: „Nu vrem ca din cauza speculatorilor să tragă ponoasele cei care au probleme“

Premierul Dacian Cioloş a declarat că Guvernul a decis să atace Legea conversiei creditelor la Curtea Constituţională (CCR) nu pentru că nu este de acord cu ea, ci pentru că trebuie clarificate anumite vulnerabilităţi constituţionale ale legii înainte ca ea să îşi producă efectele, astfel încât să fie aplicabilă. „Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei, ci pentru că considerăm că sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost votată ea de Parlament, pentru că din păcate Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus care din punctul nostru de vedere ar fi făcut-o aplicabilă, şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva. (...) Atunci va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele", a explicat premierul. Şeful Executivului a mai spus că trebuie văzut dacă legea, în forma aprobată de Parlament, serveşte oamenii cu probleme reale sau unor speculatori, adăugând că guvernul va corecta actul normativ imediat după decizia Curţii Constituţionale. „Din cei câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250.000 de franci elveţieni şi cei 200 totalizează peste un milliard de lei din cei 5 şi ceva miliarde câţi au fost împrumutaţi. Deci nu vrem ca din cauza unor speculatori care au speculat atunci cursul francului să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme. Acesta a fost motivul pentru care am trimis legea la CCR şi în măsura în care vom avea răspunsul rapid de la CCR vom veni şi cu măsurile pentru a corecta aceste lucruri, pentru ca această lege să poată fi aplicată fără riscul ca ea să fie atacată ulterior la CCR după ce îşi face efectele", a mai susţinut Dacian Cioloş. 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246