Expunerea populatiei fata de sistemul bancar a ajuns in premiera sa depaseasca sumele plasate in banci, dupa trei ani de crestere galopanta a creditului. Cu alte cuvinte, populatia a ajuns in postura de debitor net fata de banci, ceea ce ilustreaza pana la urma gradul de saracie si posibilitatile reduse de economisire mai ales in comparatie cu nevoile de imbunatatire a nivelului de trai.
Daca la jumatatea lunii iunie creditele contractate de clientii individuali erau inca mai mici decat sumele economisite la banci, la sfarsitul lunii august soldul lor ajunsese sa-l depaseasca cu mai mult de un miliard de lei pe cel al depozitelor.
Potrivit datelor facute publice de Banca Nationala, creditele contractate de clientii individuali se ridicau la 34 de miliarde de lei (9,6 miliarde de euro), in timp ce depozitele totalizau numai 31,9 miliarde de lei (9 miliarde de euro).
In aceste conditii, populatia iese din pozitia de creditor net fata de sistemul bancar, care dadea pana acum confort chiar in ipoteza unor evolutii care ar fi dus la diminuarea capacitatii de rambursare a clientilor.
In august anul trecut, economiile plasate de populatie la banci depaseau creditele contractate cu 8 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro), la un sold de aproape 26 de miliarde de lei. Intre timp, imprumuturile luate de populatie s-au dublat, urcand de la 17,6 miliarde la 34 de miliarde, sustinute in principal de expansiunea creditului de consum.
Tot din august anul acesta, creditul contractat de populatie in valuta a ajuns sa depaseasca depozitele in valuta constituite, la un sold de peste 13 miliarde de lei (3,7 miliarde de euro). Aceasta dupa ce pe parcursul anului trecut, creditul in valuta a crescut accelerat, in timp ce depozitele au urcat foarte incet, tendinta fiind incurajata de aprecierea rapida a leului.
"Trendul era evident in conditiile in care creditul pentru populatie a crescut in 12 luni cu circa 80% in termeni reali, in timp ce economiile de-abia au urcat cu 15%", comenteaza Mihai Bogza, presedintele Bancpost.
O explicatie? "Bogatii nu-si tin banii in Romania, fie pentru ca serviciile de private banking nu sunt inca destul de dezvoltate, fie pentru evitarea taxelor, fie din neincredere", afirma Bogza.
Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, crede ca "este ceva normal pentru o economie in dezvoltare".
"In mod normal, intr-o economie in tranzitie se investeste mai mult decat se economiseste. Diferenta se acopera din economii externe. Ar fi rau daca ar scadea economisirea. Ca gap-ul se adanceste nu e atat de rau, cat timp economisirea totusi creste", spune Van Groningen.
Economiile populatiei au revenit usor de-abia in ultimele luni, dupa ce timp de un an ritmul de crestere a incetinit constant.
"Ca tendinta, indatorarea neta a populatiei nu este buna, insa ca fotografie la zi nu ne da motive de ingrijorare pentru ca economiile atrase de la populatie nu sunt singurele pasive ale bancilor. Multe au acces la finantari inclusiv pe termen lung, de la bancile-mama", a declarat Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania. El spune ca pe multe piete din Europa economisirea reprezinta principalul driver care aduce clientul la banca, in timp ce in Romania acest rol este jucat de credit - situatie perfect explicabila avand in vedere stadiul de dezvoltare.
Daca din sumele totale atrase de banci de la populatie este scazut cuantumul rezervei minime obligatorii prin care o cota de 20% este imobilizata la BNR, rezulta un deficit si mai mare intre creditele acordate de banci si lichiditatile nete obtinute de la clientii persoane fizice. "La nivelul unei populatii de circa 21 de milioane de locuitori, economii de numai circa 11 miliarde de euro reprezinta foarte putin, aceasta fiind o expresie a gradului de saracie. Pe termen lung, evident ca dezechilibrul intre economisire si creditare va trebui rezolvat, pe seama cresterii economice si inclusiv a unei remunerari atractive a depunerilor", mai spune Mihai Bogza.
Evolutia poate inrautati riscul la care este supus sistemul bancar, mai ales in cazul unei deprecieri semnificative a leului, care i-ar pune pe multi clienti in dificultatea de a-si rambursa creditele contractate in devize.
Vestea buna este ca depozitele in valuta au accelerat in ultima perioada, pana la o crestere anuala cu 34% in august. Ritmul ramane insa sub cel al creditelor in moneda straina, care desi au incetinit, marcheaza inca o crestere anuala cu aproape 50%.
In cazul companiilor, soldul creditelor, de peste 48 de miliarde de lei, il depaseste considerabil pe cel al depozitelor, care totalizeaza mai putin de 37 de miliarde de lei.
Economisirea in valuta continua sa primeasca stimulente de la Banca Centrala Europeana, care a operat ieri o noua majorare a dobanzii de referinta la euro cu un sfert de punct, pana la 3,25%.
Expansiunea rapida a creditarii a fost permisa de atragerea de finantari de pe pietele straine, mai ales de catre bancile care sunt detinute de grupuri internationale si care au astfel acces la imprumuturi ieftine. Institutiile internationale, cum sunt BERD si IFC, au contribuit de asemenea cu finantari ieftine, de care au putut beneficia si bancile care nu au in spate actionari straini. La aceasta evolutie a contribuit si conjunctura internationala, care a permis accesarea capitalurilor la costuri reduse.
Bancile au ajuns sa aiba datorii catre creditori straini (pasive externe) de 9,4 miliarde de euro, de peste zece ori mai mult decat in urma cu doi ani. Inclusiv oficialii bancii centrale au subliniat ca pe plan intern creditarea a putut sa creasca, fiind sustinuta de economiile atrase din strainatate la costuri reduse. Sumele imprumutate au mers insa spre consum, contribuind astfel la inrautatirea deficitelor externe, in timp ce productia interna a ramas mult in urma cererii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
