Din noiembrie 2006 până în mai 2010 a coordonat reconstrucţia infrastructurii BCR ca vicepreşedinte pe operaţiuni şi IT, conducând un colectiv de aproximativ 1.500 de oameni, iar apoi ca şef al retailului a avut în subordine peste 5.500 de oameni, incluzând personalul din reţeaua de 670 de unităţi şi din alte subsidiare ale băncii.
Spre finalul anului trecut BCR a anunţat plecarea Oanei Petrescu din funcţia de vicepreşedinte executiv pe retail de la 31 martie 2012, adică la mai puţin de doi ani de la numire.
"După ce am încheiat repoziţionarea întregii oferte de produse de retail, după ce am consolidat poziţia BCR ca bancă de primă opţiune atât pentru credite ipotecare, cât şi pentru economisire şi am reuşit să menţin profitabilitatea pe retail practic la nivelul din 2010 în ciuda scăderii marjei şi a austerităţii economice, am hotărât că este momentul să plec. Competenţa mea de bază este să identific zonele cu nevoie de schimbare, să mobilizez resurse şi să instrumentez decizii, ceea ce am şi făcut în aceşti ani la BCR. Coordonarea de zi cu zi, mai ales pe o piaţă care nu mai creşte, nu mi se pare suficient de atractivă", explică ea decizia de a părăsi banca.
Anunţul plecării sale a fost primit cu surprindere în mediile bancare având în vedere perioada relativ scurtă care trecuse de la numirea ca şef pe retail. În plus, Andreas Treichl, şeful Erste Group - care a ajuns să deţină aproape 90% din BCR -, avusese în mod constant aprecieri pentru abilităţile manageriale ale Oanei Petrescu, ea făcând parte în 2006 din prima serie de schimbări operate de austrieci în conducerea BCR alături de cehul Martin Skopek, care o va înlocui din aprilie la conducerea retailului.
În ultimii ani Oana Petrescu a fost singurul român din boardul executiv al BCR şi din acest punct de vedere consideră că ideal ar fi să existe mai mulţi pentru uşurarea colaborării şi pentru o percepţie mai fidelă a specificului pieţei. Şi Treichl obişnuia să spună că şi-ar dori mai mulţi români în top managementul BCR, inclusiv pe postul de CEO şi a tot căutat candidaţi pentru această poziţie, dar în final a optat tot pentru un expat - un alt ceh, Tomas Spurny, care ar urma să-l înlocuiască în curând pe britanicul Dominic Bruynseels.
Petrescu spune că revenirea lui Martin Skopek la conducerea retailului BCR este o soluţie bună având în vedere că acesta cunoaşte deja foarte bine banca.
"Românul" din boardul BCR ar putea fi mai departe Sergiu Manea, bancherul de 39 de ani cu care austriecii discută de câteva luni poziţia de vicepreşedinte al BCR responsabil cu zona trezorerie, investment banking şi large corporates. Schimbările din top managementul BCR ar urma să fie clarificate după şedinţa din această săptămână de la Bucureşti a Consiliului de Supraveghere condus de Andreas Treichl.
Petrescu părăseşte BCR cu regretul că din cauza crizei a trebuit să amâne mai multe proiecte de întărire a reţelei şi de creştere a calităţii serviciilor, precum modernizarea parcului de ATM-uri, însă per ansamblu susţine că şi-a atins obiectivul de a consolida poziţia băncii pe retail în pofida incertitudinii din economie şi a frecventelor schimbări de reglementare a pieţei.
"Din tot ce am realizat în 2011 cea mai mulţumită sunt de faptul că am convins peste 100.000 de clienţi să-şi aducă salariile sau pensiile la BCR. A fost un efort important în sucursale, ne-am folosit şi de poziţia importantă pe care o avem pe zona corporate pentru a creşte numărul de carduri pentru salarii şi am reuşit să câştigăm 1,5% la cota de piaţă pe resurse în contul curent, ceea ce ne-a ajutat mult şi la îmbunătăţirea marjei."
De asemenea, ea consideră remarcabil că BCR şi-a menţinut în 2011 cota de piaţă la depozitele la termen la 22,7% în condiţiile în care a folosit modele de "smart pricing" care i-au permis să-şi păstreze clienţii fără să ofere dobânzi mari întregului portofoliu.
Pe zona de creditare, BCR a ajuns la o cotă de 40% din programul "Prima casă", iar Petrescu spune că o miză importantă pentru perioada viitoare va fi orientarea programului spre finanţările în lei. Ea afirmă că economisirea pe termen lung în lei şi creditarea în lei reprezintă singurul comportament care are sens şi pentru clienţi şi pentru bancă în noul context economic.
Mandatul său la retail a început în 2010 chiar în timp ce BCR era prinsă pe picior greşit de intrarea în vigoare a Ordonanţei 50 privind creditul de retail, banca fiind nevoită să-şi restructureze complet oferta de credite după noile reguli şi să facă faţă unui val de reclamaţii din partea clienţilor cu credite vechi. În acelaşi timp, Oana Petrescu a preluat conducerea retailului tocmai pe fondul şocului produs în economie de majorarea TVA şi de tăierea salariilor cu 25% în sectorul bugetar, banca fiind presată să restructureze o bună parte din creditele acestei categorii de clienţi pentru a permite achitarea ratelor în noile condiţii de venituri.
La venirea în BCR în noiembrie 2006 ea cunoştea deja destul de bine banca, având în vedere că lucrase pe diferite proiecte de la audit la consultanţă pentru privatizare în primele încercări de la începutul anilor 2000, implementare de sistem informatic sau consultanţă în optimizarea modelului de business pe parcursul carierei desfăşurate la fosta firmă de consultanţă şi audit Arthur Andersen şi apoi la Ernst&Young.
Ca vicepreşedinte responsabil de operaţiuni şi IT în perioada noiembrie 2006 Ð mai 2010, Petrescu susţine că a reuşit să creeze în BCR infrastructura IT şi cadrul operaţional necesar unei bănci de retail moderne şi profitabile. Ea menţionează în acest sens reducerea raportului cost/venit de la 64% în 2006 la sub 40% în 2009 prin centralizarea radicală a activităţilor fără valoare adăugată şi eliberarea capacităţii a peste 2.000 de angajaţi sau proiecte precum implementarea unei soluţii integrate de internet şi phone banking, o soluţie completă de stocare a datelor plus soluţii integrate de scoring atât pentru retail, cât şi pentru corporate. Un punct crucial în procesul de restructurare a fost centralizarea totală a principalelor procese de creditare.
"Am avut mare noroc că am reuşit să încheiem această etapă înainte să vină criza pentru că altfel am fi avut riscuri foarte mari."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
