Banca Românească, Garanti şi Millenium, trei bănci de talie medie, percep în prezent dobânzi mai mici de 10% la creditele de nevoi personale acordate clienţilor care îşi încasează salariul într-un cont deschis la bancă, însă cei care nu au un astfel de cont de salariu plătesc încă dobânzi de două cifre.
Banca Românească practică o dobândă efectivă de 9,2% pe an pentru clienţii care un cont de salariu deschis la bancă. Rata pentru un credit de 30.000 de lei contractat pe o perioadă de cinci ani este de 640 de lei, iar costul total al împrumutului ajunge la 37.000 de lei, potrivit datelor agregate de portalul financiar conso.ro
Pe locul doi al clasamentului se poziţionează Garanti Bank, sucursală locală a grupului turc cu acelaşi nume, care practică o dobândă efectivă de 9,4% pentru clienţii care au un cont de salariu deschis la bancă.
Pe măsură ce dobânzile la credite au scăzut în ultimii ani, bancherii au “contraatacat” şi au scăzut în paralel şi bonificaţiile la depozite, care ajung în prezent la 2-3% pe an, astfel că marja de câştig din dobândă rămâne ridicată. De exemplu, în 2009, în plină criză, dobânzile la depozite ajungeau la 15% pe an.
Cel mai ieftin credit de consum standard este acordat de Volksbank, subsidiara locală preluată de Banca Transilvania. Astfel, dobânda efectivă este de 9,5% pe an pentru clienţii standard, prima rată fiind în valoare de 625 de lei, iar costul total atingând aproximativ 37.000 de lei.
Costul creditelor de consum este influenţat şi de procesul de relaxare monetară derulat de BNR, în condiţiile în care banca centrală a redus de cinci ori anul acesta dobânda-cheie, până la minimul istoric de 2,75%.
Aceste măsuri de relaxare monetară au ca scop impulsionarea activităţii de creditare. Spre comparaţie, în 2009-2010, un credit de consum în lei costa în medie 20% pe an.
Robor cu scadenţă la 3 luni, indicatorul pieţei monetare utilizat ca bază de calcul pentru costul creditelor de retail în lei, a ajuns un minim istoric de 1,6% pe an, iar această evoluţie a costului de finanţare al băncilor ar putea influenţa pe viitor costul creditelor în lei.
