♦ „Vocea României nu este auzită la Bruxelles şi nu pentru că cineva nu ar fi dispus să asculte ci pentru că noi nu reuşim să ne coagulăm în aşa fel încât să reuşim să transmitem mesaje clare şi să fim vizibili aici în dezbaterile europene”, spune europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, care a organizat evenimentul Romanian Digital Day la Bruxelles.
România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, ar trebui să investească puternic în educaţia digitală a cetăţenilor săi, pentru că inteligenţa artificială va stimula o creştere a PIB-ului în ţările care au oameni pregătiţi în tehnologie iar fără cunoştinţe digitale de bază măcar niciun stat nu va putea fi „autonom digital”, au declarat, în cadrul unei serii de dezbateri organizate săptămâna trecută în Parlamentul European oficiali europeni, politicieni români dar şi reprezentanţi ai mediului de business şi educaţional din România. Evenimentul, denumit Romanian Digital Day, aflat la a doua ediţie, a fost organizat de europarlamentatul Victor Negrescu în parteneriat cu Politehnica din Bucureşti.
„Astăzi doar 54% dintre cetăţenii europeni au abilităţi digitale de bază, faţă de un procent de 80% pe care ne dorim să-l atingem în 2030. Iar peste o treime dintre lucrătorii din UE nu au abilităţi digitale de bază. Este un obstacol serios pe care trebuie să-l admitem pentru a avea autonomie digitală şi pentru economiile noastre”, a spus Iliana Ivanova, comisarul european pentru inovaţie, cercetare, cultură şi educaţie.
Iulian Stanciu, preşedinte, eMAG: Inteligenţa artificială va accelera transformarea digitală şi va accelera creşterea PIB în ţările care au o adopţie masivă a tehnologiei
Absenţa abilităţilor digitale de bază va fi o problemă din ce în ce mai mare şi va cântări din ce în ce mai greu în capacitatea unei economii de a creşte, a avertizat Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici antreprenori români din industria de tehnologie şi acţionar şi preşedinte al eMAG, unul dintre cei mai mari retaileri online din Europa Centrală şi de Est. „Decalajele se vor accentua şi mai mult pentru că inteligenţa artificială va accelera creşterea ţărilor cu un grad ridicat de adopţie a tehnologiei. Inteligenţa artificială va accelera transformarea digitală şi va accelera creşterea PIB în ţările care au o adopţie masivă a tehnologiei. România are tot ce îi trebuie să câştige: planuri ambiţioase ale Ministerului Digitalizării, fonduri UE, oameni talentaţi. Anul viitor avem alegeri şi apoi am avea o fereastră în care să executăm planurile şi să progresăm”, a conchis Stanciu.
Educaţia este un aspect cheie şi de la el ar trebui plecat în orice discuţie despre digitalizare, a avertizat şi Sergiu Manea, CEO al BCR, una dintre cele mai mari bănci locale. „Nu putem fi o naţiune tech fiind ţara cu cea mai mare rată a abandonului şcolar”, a punctat şeful BCR. Totul este acum legat de tehnologie de la „tăiatul metalului până la producţia de lapte”, astfel că sistemul educaţional al trebui regândit. „Nu mai putem avea un sistem de 4 ani de studii, 40 de ani de muncă şi poate o specializare dacă ai un angajator bun. Trebuie să migrăm la un sistem 4 ani de studii, 4 de muncă, sau poate chiar la un sistem 4 luni cu 4 luni”. Schimbarea sistemului educaţional este cheie pentru ca România să-şi dubleze PIB-ul în 10 ani, obiectiv pe care şeful BCR îl consideră „realizabil”. „Nu ar trebui să ne dorim nimic mai puţin decât atât”, a insistat Sergiu Manea.
Sergiu Manea, CEO, BCR: Nu mai putem avea un sistem de 4 ani de studii, 40 de ani de muncă şi poate o specializare dacă ai un angajator bun
Ministrul digitalizării Bogdan Ivan s-a arătat extrem de optimist, susţinând că finalizarea platformei de cloud guvernamental alături de alte câteva programe cu finanţare europeană ar putea determina, în cele din urmă, un progres semnificativ al digitalizării din sectorul public, promis de peste două decenii de politicieni, dar cu rezultate firave până în prezent. „România are o şansă unică ca în 3-4 ani să facă ceea ce au făcut alte state în 20 de ani şi românii să aibă acces la cele mai bune servicii publice în format online. Din acest punct de vedere, în România există un paradox: avem cei mai buni IT-işti din Europa, dar în acelaşi timp, serviciile publice sunt în continuare în urmă”.
În intervenţia sa, Iulian Stanciu, a propus ca sectorul public din România să se inspire în construcţia planurilor sale de digitalizare din modelul Greciei, pe care îl consideră mai potrivit decât cel al Estoniei sau Republicii Moldova, de exemplu, din mai multe considerente, atât culturale cât şi de dimensiune.
„Cred că ar trebui să luăm modelul Greciei, care a creat o «Biblie» a transformării digitale, care este un document public, o iniţiativă guvernamentală.“
Este un document de 500 de pagini, cu planuri de acţiune, strategii, şi indicatori de performanţă. Iar acest plan a început să dea rezultate. Grecia era pe ultimul loc în clasamentul UE al economiei şi societăţii digitale (DESI) iar acum creşte rapid în acest clasament. (...) Noi în România, trebuie să suprainvestim în a reduce decalajele semnalate în cadrul indicelui DESI”.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD: Românii aud de foarte mult timp de digitalizare, însă trebuie să simtă în viaţa lor de zi cu zi că lucrurile devin mai uşoare
Acest schimb de idei între actori din România dar şi oficialii europeni reprezintă o ţintă a iniţiativei de a organiza acest eveniment, a spus, într-un interviu pentru ZF Victor Negrescu, europarlamentarul PSD care a organizat evenimentul, în parteneriat cu Politehnica din Bucureşti. „Eu îmi doresc foarte mult să reuşim să transformăm digital România şi este evident că trebuie să punem la aceeaşi masă toţi jucătorii importanţi. Cred că mediul privat a dovedit că se poate, însă avem o întârziere la nivelul sistemului public şi de ce să nu transferăm aceste competenţe de la sectorul digital, de la mediul asociativ, către sistemul public? Asta asta am încercat inclusiv prin discuţiile care s-au purtat în aceste zile, să arătăm că putem să stăm la aceeaşi masă, putem să construim împreună şi putem să reuşim acest proces.”
Sectorul public este presat să treacă de la vorbe la fapte, a spus Negrescu. „Nu e vorba de un slogan, e vorba să ne asigurăm că trecem de la strategii, de la hârtii la practică, pentru că românii aud de foarte mult timp de digitalizare, însă trebuie să simtă în viaţa lor de zi cu zi că lucrurile devin mai uşoare, că poţi să interacţioneze cu sistemul public foarte uşor, folosind o platformă, că nu mai trebuie zeci de parole, că pot să facă tot ceea ce îşi doresc în mediul online într-o manieră sigură pentru ei, aşa cum o fac şi în spaţiul fizic. Sunt lucruri pe care le putem împinge înainte”.
Companiile din România nu sunt însă foarte atente la ceea ce se întâmplă în Parlamentul European şi nu au exerciţiul dialogului la Bruxelles astfel că de multe ori interesele lor nu sunt reprezentate în dezbaterile europene, spune Negrescu. „Vocea României nu este auzită la Bruxelles şi nu pentru că cineva nu ar fi dispus să asculte ci pentru că noi nu reuşim să ne coagulăm în aşa fel încât să reuşim să transmitem mesaje clare şi să fim vizibili aici în dezbaterile europene. Din 2009 până astăzi s-au adoptat 110 măsuri legislative legate de sectorul digital european, o parte cu aplicare imediată. România a transferat această legislaţie în legi naţionale, însă nu a participat la procesul legislativ european, ceea ce înseamnă că noi aplicăm ceva la care nu am participat. Nu este neapărat un lucru rău, sunt şi decizii bune, însă eu cred că avem expertiza necesară la nivel naţional pentru a îmbunătăţi inclusiv deciziile europene, pentru că am văzut lucruri extraordinare la noi în ţară şi, de ce nu, să contribuim şi noi, mai ales în a da o dimensiune incluzivă legislaţiei europene, pentru ca beneficiarii acelei legislaţii să fie sprijiniţi în procesul acesta de implementare a legilor europene şi să existe şi anumite elemente de corecţie, în aşa fel încât IMM-urile, localităţile mici, şcolile mai puţin dezvoltate să beneficieze de aceste transformări, fiind mai degrabă sprijinite, nu obligate în a realiza anumite reforme sau anumite obiective greu de atins, din nefericire pentru anumiţi beneficiari”.
