România ar avea nevoie în sistemul bancar de o instituţie de credit locală cu rol de formator de piaţă, care să compenseze comportamentul de creditare al grupurilor transnaţionale, existenţa unei asemenea bănci fiind hotărâtoare pentru capacitatea de reducere a decalajelor de dezvoltare, afirmă profesorul universitare doctor Marin Dinu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR.
La fel ca în 2009, România se confruntă acum din nou cu spectrul reducerii creditării din partea băncilor străine şi nu are cum să suplinească diminuarea expunerilor acestora pentru că nu a reuşit să întărească poziţia CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în proprietate statului.La jumătatea anului CEC avea o cotă de piaţă de 5,6%, în scădere de la 6,35% la sfârşitul lui 2010, în condiţiile în care de doi ani de zile autorităţile nu au găsit soluţia pentru a convinge Comisia Europeană să accepte o recapitalizare solidă a băncii.
Marin Dinu nu este singurul membru al Consiliului de Administraţie al BNR care scoate în evidenţă rolul pe care l-ar putea juca o bancă locală puternică în contextul crizei. Nicolae Dănilă, fostul preşedinte al BCR, pledează în mod constant pentru rezolvarea acestei slăbiciuni a României în comparaţie cu Polonia şi Ungaria, unde statele şi-au păstrat poziţii relevante pe piaţa bancară şi pot modera influenţele externe.
Marin Dinu consideră că mari companii locale cu rol de formator ar trebui să existe şi în industrie "pentru reacţia fină la şocurile externe asupra evoluţiei cererii interne." De altfel, profesorul susţine că în contextul fragilităţii şi a volatilităţii efectelor de propagare a dezvoltării economice bazate pe investiţii străine directe, devine urgentă reconsiderarea importanţei "politicii industriale" a statului, în cadrul mix-ului de politici publice. Astfel, el pledează pentru "reproiectarea politicii bugetare pentru favorizarea reindustrializării ca suport al creşterii locurilor de muncă şi a creşterii veniturilor".
Profesorul vede România prinsă într-o adevărată menghină: între o dublă criză transformaţională - cea a funcţionalizării noului reglator al economiei postplanificate şi cea a ţintirii prin integrare a performanţelor modelului european, şi contagiunea violentă cu criza externă ale cărei efecte de adâncire în recesiune au fost amplicate de slaba structurare a economiei de piaţă şi de "gestiunea deficitară a dezechilibrelor macroeconomice". El avertizează că România se confruntă cu riscul ca rămânând într-un cerc vicios al dezvoltării prea lente, să piardă din motivaţia pentru proiectul strategic al integrării în UE.Marin Dinu, 61 de ani, a fost votat de Parlament "n urmă cu doi ani ca membru al Consiliului de Administraţie al BNR. El este profesor universitar doctor, membru al senatului ASE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
