O logica simpla spune ca structura veniturilor iti arata si moneda in care te poti imprumuta cu riscuri minime privind capacitatea de rambursare. Exportatorii se pot finanta fara probleme in valuta. Dar ceilalti? Scaderea dobanzilor la lei din prima parte a anului trecut a creat dilema monedei de credit - leu sau valuta. Problema a fost complicata de oprirea trendului de scadere a dobanzii la lei, urmata de cresteri vizibile pentru piata. Parerea aproape unanima a bancherilor si a clientilor acestora este ca, pe termen scurt, un credit in valuta este mai ieftin, cu tot riscul valutar. Lucrurile nu mai stau chiar asa in cazul finantarilor pe termen mediu si lung, unde pe langa riscul de depreciere, mai apare si un risc de dobanda.
Finantarile in lei au recuperat anul trecut o parte din decalajul consemnat la finele lui 2002, cand imprumuturile in valuta detineau un sold aproape dublu comparativ cu cele in moneda nationala.
Recuperarea relativ timida a avut loc in donditiile in care soldul creditelor in lei contractate de firme si populatie a urcat in 2003 cu 102,7%, comparativ cu o majorare de 50,7% pe segmentul imprumuturilor in devize convertibile.
Leul a avut o atractivitate mai ridicata in prima parte a anului, o data cu scaderea sensibila a dobanzilor active, insa si-a estompat dinamica incepand cu luna august, cand BNR a dat primul semnal al intaririi politice monetare, intr-o actiune proactiva fata de perspectiv acumularii de presiuni inflationiste in lunile de toamna.
In termeni absoluti, volumul creditelor in lei a urcat anul trecut cu 68.564 miliarde lei, valoare superioara cu 10.000 de miliarde finantarilor in valuta. In ultimele patru luni ale anului, creditele in valuta si-au recapatat insa suflul si au urcat umar la umar cu imprumuturile in lei, ambele segmente inregistrand un plus de aproape 30.000 de miliarde lei.
Soldul de la finele lui 2003 arata inca o dominatie a valutei in preferintele de finantare, cu o pondere de 55,7% din totalul creditelor neguvernamentale.
In cazul creditelor pentru populatie, desi structura finantarilor este preponderent in moneda nationala, care acopera 70% din contracte, valuta a avut anul trecut un ritm de crestere superior, de 284,7%, fata de 236,8% cat a reprezentat majorarea creditelor in lei.
"Multe imprumuturi se fac in valuta, iar aceasta reprezinta o problema. Si nu sunt de invinuit cei care au o asemenea optiune. Pe perioade scurte, riscurile sunt mai reduse, insa pe termen lung problema se complica din cauza riscului de depreciere a leului. Noi nu acordam credite de consum in devize", comenteaza Patrick Gelin, directorul general al BRD-SocGen.
El arata ca dobanzile la lei raman relativ ridicate, ceea ce se vede intr-un cost mai mare al creditelor. "Nu cred ca vor scadea anul acesta, dat fiind ca este nevoie ca inflatia sa coboare de o maniera durabila inaintea unei relaxari a dobanzilor. Altminteri, exista riscul permanent de depreciere", spune Gelin.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, nu contesta faptul ca un credit in valuta pe unu-doi ani inca este mai ieftin decat unul in lei, din cauza dobanzii ridicate aferente acestuia din urma. El continua insa sa atraga atentia a riscurilor legate de volatilitatea mare a raportului euro/dolar, reflectata si pe piata romaneasca. "Revenirea dolarului reprezinta inca o dovada a riscului pe care il presupune creditul in valuta. Nu vedem riscuri majore de neplata, pe un volum mare de credite, pentru ca ne uitam la colateralele si garantiile aferente creditelor in valuta. Probabil insa ca unii vor gafai mai mult", spune Mugur Isarescu.
Banca centrala anticipeaza ca, dupa ce dobanzile vor reintra pe un trend descendent, creditul in lei va creste mai repede decat cel in valuta.
"Adevarata descurajare a creditului in valuta va veni cand se va confirma ca tendinta scaderea dobanzilor la creditul in lei.
Increderea inca scazuta reprezinta unul din costurile pacatoase. Si nu este un pret mic", afirma Mugur Isarescu.
Seful bancii centrale nu doreste sa indice un orizont de timp pentru semnalul de reluare a tendintei de scadere a dobanzii la creditul in lei. Pe piata bancara exista asteptari destul de diferite, de la sfarsitul primului semestru la inceputul trimestrului al patrulea, mergand si pana la ipoteze mai pesimiste potrivit carora dobanda la lei nu va scadea anul acesta.
"Recunoastem ca avem dobanzi real pozitive mari la lei. Suntem si noi intr-un proces de asteptare a unor confirmari statistice, dar si la nivelul comportamentului social, ca incredere in tendinte. Fara a plati costul, nu putem frange neincrederea. Cel mai rau lucru ar fi sa coboram dobanda si apoi sa fim nevoiti sa o majoram la loc.
Nu ca ar reprezenta o catastrofa in sine, dar e mult prea apropiat un moment asemanator din 2003", comenteaza guvernatorul.
In ultima perioada, statistica monetara a consemnat o viteza mai mare de crestere a creditului in valuta. "Am evaluat acest risc, nu este o surpriza sa asistam la o tendinta de crestere a creditului in valuta. Descurajam creditarea in valuta prin mesaje de convingere morala, dar si anuntand ca creditul in lei nu se va mai scumpi. Desi momentul unei ieftiniri nu reprezinta un orizont chiar apropiat", spune Isarescu.
"Pe termen mediu si lung, leul este cel mai sigur. Este preferabil sa platesti o dobanda reala de 15% in lei decat 6% in dolari cu riscul valutar de rigoare. Daca iti cumperi si acoperirea riscului valutar iesi clar mai scump", apreciaza Paul Prodan, director general adjunct al ING Bank.
BNR a decis, in a doua parte a anului trecut, sa foloseasca dobanda de intreventie ca instrument de temperare a vitezei de crestere a creditului neguvernamental, considerat un potential suport pentru dezechilibrul balantei externe.
Astfel, rata dobanzii pe care banca centrala o acorda la depozitele pe termen scurt atrase de la banci a crescut succesiv de la 18% pana la 21,25%, in luna noiembrie, nivel mentinut pana in prezent. O serie de mesaje din mediul bancar sugereaza ca dobanzile vor ramane la nivelurile actuale inca cel putin cateva luni.
"Dobanzile ridicate la lei fac prin comparatie creditul in valuta mai scump. Problema este ca Romania nu a cunoscut o experienta din care sa invete ce inseamna riscul valutar, asa cum s-a mai intamplat in tari ale Americii Latine, de exemplu. Exista riscul ca in conditiile unei anumite stabilitati a cursului leului, oamenii sa devina prea curajosi in a se imprumuta in valuta. Iar aici este responsabilitatea bancilor de a analiza bilanturile celor care solicita credite in valuta", comenteaza Henk Mulder, presedintele ABN AMRO Bank Romania.
"Se incurajeaza creditele in dolari si euro si se descurajeaza cele in lei. Este rezultatul implicit si nu explicit al politicii de dobanzi practicate de BNR", afirma Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank. El considera ca mentinerea unei rate inalte a dobanzii poate arata preocuparea BNR de a controla eventuale dezechilibre care ar putea proveni din amanarea reformelor structurale.
In opinia oficialului ING, din cauza dobanzilor ridicate din piata monetara, companiile se vor indrepta, in acest an, spre finantarile in dolari, ceea ce va duce din nou la o dolarizare a economiei si la preluarea unui risc valutar, putin controlabil in economia romaneasca.
Pe piata exista banci importante care nu se sfiesc sa sustina public optiunea pentru creditul in valuta, atat timp cat creditul in lei ramane scump. Iar una dintre acestea este si HVB Bank. Astfel, in opinia oficialilor bancii, marja pentru ratele de dobanda la valute ofera o mai mare stabilitate, comparativ cu dobanzile in lei, care nu este foarte clar cand vor intra pe un trend descendent.
Astfel, aproape toate creditele bancii pe termen mediu si lung sunt denominate in euro sau dolari, in timp ce finantarile in lei au, in general, scadente de pana la an.
In general, bancile straaine prefera sa acorde finantari in valuta in conditiile in care au acces cu usurinta la resurse corespunzatoare de a bancile mama. Refinantarea creditelor in valuta poate deveni insa mai dificila pentru bancile romanesti, ceea ce vede si prin dobanzile sensibil ridicate pe care la ofera pentru atragerea de depozite in valuta.
Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania, arata ca, cel putin pentru moment, politica bancii pe care o conduce stabileste ca prioritara acordarea de finantari in valuta. Ponderea de peste 80% a imprumuturilor in moneda straina este justificata prin ratele dobanzilor inca foarte inalte practicate pentru moneda nationala.
@ Pentru un client persoana fizica, un credit in lei era mai scump in februarie 2004 cu 0,3 puncte fata de mai 2003, respectiv cu 3,6 puncte fata de minimul de dobanda din iunie 2003.
@ In cazul clientilor companii, bancile au scumpit creditul in lei, in medie, cu 1,5 puncte fata de luna mai 2003, respectiv cu 2,1 puncte fata comparativ cu minimul din iunie anul trecut.
@ Dobanda medie la creditele in euro pentru persoane fizice s-a aflat pe un trend constant ascendent in 2003, din luna mai si pana in decembrie, urcand de la 8,3% pana la 10,5%, respectiv cu 2,2 puncte. In ianuarie-februarie 2004 a scazut insa pana la 9,7%, ramanand la 1,4 puncte peste dobanda din mai anul trecut.
@ Amplitudinea fluctuatiilor de dobanda a fost mai redusa in cazul creditelor in moneda europeana destinate clientilor companii. Astfel, de la 6,6% pe an la nivelul lunii mai 2003, dobanda a urcat la un maxim de 7,4% in luna iulie, dupa ce in iunie coborase la un minim de numai 6%. In august a revenit la 6,4%, iar pana in decembrie, dobanda medie s-a situat pe un trend usor ascendent, care a dus-o la 6,6%. Inceputul lui 2004 a adus insa o noua ieftinire a creditului in euro pentru persoane juridice, dobanda coborand in februarie la 6,3% pe an.
@ Creditul in dolari, preferat de multi clienti persoane fizice, a avut o mai mare constanta a dobanzilor, care au fluctuat intr-o marja stransa, fara a cauza vreun soc in efortul de rambursare. De la 9,1% in luna mai 2003, dobanda medie la creditul in dolari a urcat la 9,3%, unde a stationat timp de trei luni. In septembrie a coborat pentru scurt timp la 9,2%, pentru ca in luna ulterioara sa sara la 9,5%. A continuat sa urce pana la un maxim de 10% in decembrie. Ca si in cazul euro, primele doua luni ale lui 2004 au adus o ieftinire a creditului in dolari, pana la 9,2% in februarie. Adica aproape la acelasi nivel din mai 2003. Ceea ce justifica in plus optiunea pentru un credit in dolari pe termen de unu-doi ani.
@ Pentru clientii-companii, costul unui credit in dolari pe termen scurt a evoluat inca si mai convenabil. Astfel, dobanda medie a scazut cu un punct procentual in februarie 2004 fata de mai 2003, pana la 4,7% pe an. In ianuarie coborase chiar pana la 4,5%, dupa un varf spectaculos de 6,6% atins in decembrie 2003. In noiembrie, dobanda medie era de 4,6% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
