Nu doar americanii urmăresc cu sufletul la gură dacă banca centrală americană (Fed) majorează dobânzile sau dacă SUA alunecă în recesiune, ci şi europenii şi multe alte ţări. Asta pentru că în pofida discuţiilor despre deglobalizare şi dedolarizare, dolarul este în continuare rege, iar legăturile financiare şi comerciale dintre SUA şi partenerii importanţi sunt la fel de puternice ca oricând, poate chiar mai puternice în cazul Europei, scrie The Wall Street Journal.
Banca Centrală Europeană a încercat să-şi croiască o cale diferită de cea a Fed la începutul anului trecut, semnalând că va menţine dobânzile neschimbate în timp ce Fed le majora agresiv. Însă, după ce euro s-a devalorizat în raport cu dolarul, oficialii BCE şi-au inversat rapid direcţia de teama inflaţiei importate.
Acum, provocarea este inversă. Oficialii Fed au semnalat că vor pune pe pauză majorările de dobânzi în iunie pentru a vedea dacă majorările de 5 puncte procentuale operate de la începutul anului 2022 încetinesc semnificativ economia americană. Oficialilor europeni le-ar putea fi astfel dificil să majoreze dobânzile câteva zile mai târziu, în pofida inflaţiei persistent ridicate.
„Dolarul chiar joacă un rol dominant în economia mondială“, arată Maurice Obstfeld, fost economist-şef al FMI. „Discursul BCE de anul trecut a indicat preocupare privitor la cursul de schimb“.
Discuţiile privind pierderea de către dolarul american a statutului de monedă dominantă la nivel mondial s-au intensificat în ultima vreme, şi totuşi dolarul este în continuare rege.
În timp ce SUA reprezintă aproximativ un sfert din producţia mondială şi uşor peste 10% din comerţul mondial, aproximativ jumătate din comerţul mondial este facturat în dolari, iar dolarul a fost implicat în aproape 90% din tranzacţiile valutare din 2022, o cotă ce a rămas aproape neschimbată în 20 de ani. Aproximativ jumătate din titlurile de datorie la nivel internaţional şi împrumuturile cross-border emise pe pieţele offshore de finanţare sunt denominate în dolari.
Aceste conexiuni transmit dobânzile americane mai mari către alte economii în diferite moduri.
Majorările de dobânzi realizate de Fed afectează economia europeană la fel de mult, sau chiar mai mult decât pe cea americană, revelă studii recente ale BCE. Reducerile de dobânzi operate de Fed în perioada 1991-2019 au redus producţia industrială, preţurile acţiunilor şi inflaţia din UE şi au apăsat asupra comerţului mondial. Spre deosebire, acţiunile BCE au un impact minim asupra economiei americane, sugerează studiile BCE.
Oficialii Fed urmăresc îndeaproape deciziile Fed şi monitorizează cursul euro-dolar, deşi spun că acesta nu constituie o ţintă de politică.
Cu dobânda de referinţă cu aproximativ 2% sub cea a Fed, BCE are spaţiu pentru a recupera, spune Obstfeld.
Însă dacă BCE îşi va înăspri în continuare politica monetară va depinde de ceea ce se întâmplă cu economia americană, dacă Fed-ul a împins-o în recesiune. Pentru Europa, exporturile, în special către SUA, au reprezentat o sursă rară de putere în actualul context.
Dacă SUA vor intra în recesiune în lunile următoare, importurile Americii vor scădea probabil, eliminând un suport de creştere pentru Europa.
„Europa în general este într-o situaţie destul de precară, iar acest lucru va insufla o oarecare prudenţă oficialilor BCE“, în pofida presiunilor politice de a aduce inflaţia sub control, arată Obstfeld.
