Bănci și Asigurări

Efectele creşterii economice. ALB România: 2018 a fost cel mai bun an de după criză pentru industria de leasing financiar şi a creditelor de consum, cu creşteri de peste 10%

Mircea Cotiga, preşedintele ALB România: Piaţa de leasing financiar se îndreaptă, conform estimărilor, către un volum al bunurilor finanţate în valoare de 2,5 miliarde de euro în acest an, ceea ce înseamnă o creştere de 14%. 2018 este cel mai bun an de după criză.

Autor: Anelis Baciu

16.11.2018, 00:07 477
Firmele de leasing fi­nanciar şi credite de consum membre ale Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB) au profitat din plin de creşterea economiei, iar 2018 a fost pentru ele cel mai bun an de după criză, cu creşteri de peste 10% ale finanţărilor, au spus reprezentanţii asociaţiei în cadrul conferinţei anuale, care a avut loc ieri la hotelul Marriott din Bucureşti.

„Piaţa de leasing financiar se îndreaptă, conform estimărilor, către un volum al bunurilor finanţate în valoare de 2,5 miliarde de euro în acest an, ceea ce înseamnă o creştere de 14%. 2018 este cel mai bun an de după criză. Dincolo de creştere, ceea ce este de subliniat este calitatea bunurilor finanţate. În criză aveam mai multe finanţări de consum, dar în ultimii ani am observat că finanţările se îndreaptă în principal în zona productivă“, a declarat Mircea Cotiga, preşedintele ALB România şi CEO al UniCredit Leasing, cea mai mare companie de leasing financiar din piaţa locală.

Creştere au raportat şi companiile de credit de consum, volumul creditelor acordate de acestea depăşind 5 miliarde de lei (un miliard de euro).

„Companiile de credite de consum membre ALB au împreună circa 1,7 milioane de clienţi şi mai mult de 5 miliarde de lei credite. 2018 a fost un an cu creştere, un an foarte bun aş spune“, a punctat şi Borislav Guenov, preşedintele industriei de credit de consum al Asociaţiei ALB România şi CEO al UniCredit Consumer Financing.

Dinamica bună a celor două pieţe din acest an nu garantează însă o evoluţie asemănătoare şi în 2019, un an care se anunţă cu provocări deloc de neglijat. Reglementările în creştere, testul dat de BNR IFN -urilor care acordă credite populaţiei şi băncilor prin limitarea gradului de îndatorare, dar şi forţa de muncă tot mai redusă care impactează clienţii firmelor de leasing sunt principalele provocări cărora membrii ALB trebuie să le facă faţă în următorul an, au concluzionat participanţii la conferinţă.

În cazul leasingului financiar, piaţa cea mai mare ca valoare a finanţărilor din cadrul ALB, principala provocare vine din prognozata încetinire a creşterii economice în următorii ani. Firmele de leasing finanţează active (autoturisme, echipamente) ce pun în mişcare economia reală, iar orice slăbire a acesteia se resimte la nivelul întregii pieţe. Lipsa forţei de muncă, o problemă generalizată la nivelul economiei locale, impactează indirect şi firmele de leasing financiar, în condiţiile în care în care pune în pericol dezvoltarea IMM-urilor, principalul lor client.

„Principalele provocări pentru companiile de leasing vin din zona transportului rutier, unde vedem un fenomen aproape generalizat de lipsă a forţei de muncă. Salariile sunt deja considerabile, dar companiilor le este tot mai greu să ţină în ţară şoferii. Totodată, sunt provocări din zona legislativă, unde există inţiativa eliminării titlului executoriu care ar avea drept consecinţă limitarea finanţărilor către IMM-uri sau creşterea avansului solicitat“, a explicat Mircea Cotiga.

Deşi creşte de cinci ani fără oprire şi cu un ritm de peste 10% piaţa leasingului financiar de la nivel local este la jumătate faţă de nivelul din 2008, când economia duduia.

„Piaţa mai are loc să crească. Mă uit la piaţa auto de second hand. Începând cu 2016, când s-a eliminat taxa auto piaţa de second-hand, s-a dublat, sărim de 520.000 de unităţi în timp ce piaţa de nou merge spre 150.000 de unităţi la finalul acestui an. Oportunitatea de creştere pentru noi vine din schimbarea acestui trend“, a punctat şeful ALB România.

De departe cele mai mari provocări le-au de înfruntat anul viitor companiile care acordă credite de consum, în condiţiile în care din 2019 vor fi nevoite să se alineze la cerinţele BNR privind gradul de îndatorare. Mai exact, ele vor trebui să acorde credite la care rata lunară să nu depăşească 40% din venitul lunar al clientului.

„În cea ce priveşte regulamentul privind creditarea sunt câteva aspecte care poate companiilor membre ALB li se par îngrijorătoare. Sunt provocări la nivel teoretic, acel grad de îndatorare de 40% impus la creditele în lei nu este departe de gradul de îndatorare curent. În teorie este o oarecare stagnare a condiţiilor, în practică însă va fi perceput cel puţin psihologic ca o chestiune foarte importantă care poate reorienta portofoliile. Se poate să asistăm la o orientare a clienţilor către creditorii cu costuri mai mici şi care să îi avantaje şi din punct de vedere al gradului de îndatorare“, a declarat Angela Dimonu, şef serviciu direcţia reglementare şi autorizare din cadrul BNR.

O altă iniţiativă legislativă care în cazul în care va trece va crea un impact semnificativ asupra IFN-urilor este cea de limitare a dobânzilor. Directorul din cadrul BNR consideră că în acest caz o soluţie mai bună ar putea consta în elaborarea unui indicator de tip DAE (dobânda anuală efectivă) utilizat în prezent de către bănci.

„O asemenea soluţie care ar avea rol de orientare, de verificare a achiziţiei ar fi de departe de preferat decât punerea abruptă a unor plafoane“, a conchis Dimonu.

Valentin Lazea economist-şef al BNR

- De anul viitor va intra în vigoare regulamentul privind îndatorarea, raţiunea în acest demers fiind de a  asigura un joc egal şi de a proteja debitorul. Un debitor care vine la un IFN este mai sărac şi mai nebancabil şi cu atât mai mult trebuie să i se aplice o limită mai strânsă, un grad maxim de îndatorare de 40% s-ar putea să fie prea generos.

- Printr-un alt regulament, BNR a introdus anul trecut criterii noi pentru înscrierea IFN-urilor în registrul special şi implicit intrarea lor într-o supraveghere sporită a BNR. Acest criteriu este legat de rata dobânzii, cu cât ratele de dobândă practicate de IFN-uri sunt mai mari, IFN-urile respectiv trebuie să intre în registrul special.

- BNR în calitatea sa de reglementator nu este simpatizat de industrie. În toată lumea asistăm la un ciclu de reglementare, este firesc ca o industrie precum cea financiară să vrea cât mai multă libertate. Numai că nimeni nu le spune oamenilor şi firmelor că libertatea trebuie să fie însoţită de responsabilitate. Nu trebuie să trageţi în reglementator.

- De un an şi ceva există la nivelul băncilor iniţiave firave de a educa clienţii. Un număr mic de bănci s-au trezit la realitate şi şi-au dat seama că ar fi bine să îşi educe clienţii. Personal, mă îndoiesc că la IFN-uri a ajuns deja această conştiinţă.

Dan Armeanu vicepreşedinte al ASF

- Pieţele reglementate de ASF se află în strânsă legătură cu pieţele de leasing financiar şi credit de consum şi le influenţează.

- Între piaţa asigurărilor şi pieţele reprezentate de ALB există o colaborare benefică reciprocă, o creştere a pieţei leasingului are o influenţă clară asupra primelor brute subscrise de companiile de asigurări şi are o influenţă benefică asupra bilanţului pentru că duce la creşterea predictibilităţii bilanţului, mai ales în cazul poliţelor multianuale. Creşterea acestor pieţe este în strânsă relaţie cu creşterea economică, iar aceasta este susţinută şi sustenabilă, nu văd nici măcar urmă de criză.

- Modalităţile concrete prin care resursele financiare sunt mobilizate şi dirijate în economia reală diferă de la o ţară la alta în funcţie de gradul de dezvoltare al pieţei de capital, al creditului şi de corelaţia care se stabileşte între cele două pieţe. Indiferent de structura sistemului financiar, procurarea de resurse la nivelul companiilor reprezintă un obiectiv important al managerilor, iar în ultimul timp este o tendinţă de trecere a finanţării din sursele tradiţionale la finanţare prin intermediul unor produse moderne aşa cum le oferă de exemplu piaţa de capital. Este începutul unei schimbări de paradigmă în care companiile trec la finanţare prin instrumente moderne.

 

Mircea Cotiga preşedintele industriei de leasing al Asociaţiei ALB România

- Piaţa de leasing financiar se îndreaptă către un volum al bunurilor finanţate în valoare de 2,5 miliarde de euro în acest an, 2018 fiind cel mai bun an de după criză.

- Dincolo de creştere, ceea ce este de subliniat este calitatea bunurilor finanţate. În criză aveam mai multe finanţări de consum, în ultimii ani finanţările se îndreaptă în principal în zona productivă. Noi finanţăm în proporţie de 90% IMM-urile, iar finanţările se duc în zona productivă. Chiar dacă ca pondere avem circa 60% finanţări de autovehicule în portofolii, vedem o creştere pe zona autovehiculelor comerciale, este un semn bun pentru noi, un semn că finanţăm economia productivă.

- Piaţa mai are loc să crească. Mă uit în special la piaţa auto de second-hand.  Începând cu 2016, când s-a eliminat taxa auto piaţa de second-hand, s-a dublat, sărim de 520.000 de unităţi în timp ce piaţa de nou merge spre 150.000 de unităţi la finalul acestui an. Oportunitatea de creştere pentru noi vine din schimbarea acestui trend.

- Principalele provocări pentru companiile de leasing vin din zona de auto second-hand, din zona transportului rutier, unde vedem un fenomen aproape generalizat de lipsă a forţei de muncă. Salariile sunt deja considerabile, dar companiilor le este tot mai greu să ţină în ţară şoferii. Totodată, sunt provocări din zona legislativă, unde există inţiativa eliminării titlului executoriu care ar avea drept consecinţă limitarea finanţărilor către IMM-uri sau creşterea avansului solicitat.

- Se face deseori o confuzie între IFN-urile care acordă credite de consum şi casele de amanet, de exemplu

- Este momentul să trecem într-o altă de etapă de dezvoltare a asociaţiei, cea a maturităţii. Industria a avut parte de provocăriile specifice ale evoluţiei, dar făcut făţă cu succes. Am încercat să fim mai buni, mai flexibili, mai dinamici, am încercat să ascultăm vocea industriei, iar acest lucru este cel mai important. Am învaţat că orice obstacol este o provocare şi poate fi o oportunitate, am învăţat că trebuie să fim atenţi la clienţii noştri ca vocea lor contează şi că dacă suntem aproape de ei cu toţii vom avea succes, am învatat că suntem împreună o comunitate de bussines. ALB reprezintă două industrii importante care reprizintă două motoare de business, un punct de legătură între autorităţii şi alte comunităţi de business.

Borislav Guenov preşedintele industriei de credit de consum al Asociaţiei ALB România

- 2018 este un an de creştere pentru industria de credit de consum, un an foarte bun, aş putea spune. Companiile de credite de consum membre ale ALB au împreună circa 1,7 milioane de clienţi şi mai mult de 5 miliarde de lei credite.

- Toate limitările care vin sau despre care se vorbeşte pun restricţii, plafonarea dobânzilor va avea ca şi consecinţă excluderea financiară a unor categorii de clienţi, aceştia vor ajunge în situaţia de a nu mai putea să acceseze un credit.

Florin Dănescu preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor

- Membrii ALB împreună cu ALB finanţează România, de aceea trebuie să colaborăm, nu trebuie să trăim fiecare în bula lui. Am observat că oarecum suntem atenţi la fişa noastră de post, aceasta este o greşeală în opinia mea. Rămânem la fişa noastră de post şi suntem atenţi la imagine şi din dorinţa de a ne proteja imaginea nu comunicăm.

Bogdan Preda secretar general, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR)

- Reglementările BNR în ceea ce priveşte băncile se desfăşoară cu consultarea noastră, au fost multe runde de discuţii, negocieri. La regulamentul privind gradul de îndatorare au fost de exemplu foarte multe runde de discuţii. Problemele apar când în Parlament se încearcă impunerea unor legi fără evaluarea impactului.

Angela Dimonu, şef serviciu Direcţia Reglementare - Autorizare, BNR

- În ceea ce priveşte regulamentul privind creditarea, sunt câteva aspecte care poate companiilor membre ale ALB li se par îngrijorătoare. Sunt provocări la nivel teoretic, acel grad de îndatorare de 40% impus la creditele în lei nu este departe de gradul de îndatorare curent. În teorie este o oarecare stagnare a condiţiilor, în practică însă va fi perceput cel puţin psihologic ca o chestiune foarte importantă care poate reorienta portofoliile. Se poate să asistăm la o orientare a clienţilor către creditorii cu costuri mai mici şi care să îi avantajeze din punctul de vedere al gradului de îndatorare.

- Plafonarea dobânzilor la credite este un proiect paralel cu realitatea, care în cazul în care va fi implementat va duce la închiderea operaţiunilor unor creditori. O soluţie mai soft ar putea consta în elaborarea unui indicator de tip DAE la nivelul IMM-urilor, care să acţioneze ca un instrument de orientare, de verificare a achiziţiei. O asemenea soluţie ar fi de preferat faţă de punerea abruptă a unor plafoane.

Călin Rangu director Direcţia Cupraveghere şi Control, Intermediari şi Reguli de Conduită, ASF

- Vom avea normele IDD (de distribuţie a asigurărilor - n. red.) până la finalul lunii.

IFN-urile şi companiile de leasing se supun legislaţiei IDD, pentru că ele distribuie produse de asigurare. Directiva IDD are consumatorul în centrul atenţiei sale, transparenţa şi informarea clientului înainte de vânzarea efectivă. IDD defineşte partea de analiză a nevoilor, iar ca urmare a acestora consumatorul va înţelege mai bine ceea ce cumpără. IDD pune un accent ridicat şi pe pregătirea celor care vând produsele de asigurare.

Aurel Călin şef Serviciu Combaterea Infracţiunilor contra Patrimonului şi Grupări Infracţionale Inspectoratului General al Poliţiei Române

- În ultima perioadă a revenit în actualitate fenomenul fraudelor, cei care acţionau în 2011-2012 în zona aceasta au început să folosească alte mijloace pentru a înşela societăţile de leasing. Sunt persoane care solicită finanţare pemtru autoturisme second-hand şi înfiinţează mai multe societăţi, se face astfel o suveică între societăţi. Există o societate care pune la dispoziţie bunul şi cea care cumpără, iar împreună cele două urmăresc fraudarea societăţii de leasing.

Jeff Eilertsen, VP client succes şi global service education la UP! Service

- Modul în care companiile se uită la clienţi trebuie să se schimbe, trebuie să existe o diversificare în ceea ce priveşte modul în care îşi segmentează clienţii. Am auzit mai devreme vorbindu-se în cadrul acestei conferinţei de un segment de clienţi care se împrumută pentru a-şi plăti facturile. Aceştia diferă foarte mult de clienţii premium. O companie are clienţi fericiţi, clienţi mulţumiţi, clienţi premium, dar şi clienţi cu nevoi de bază, există deci o varietate mare de clienţi cărora trebuie să le oferim produsele şi serviciile noastre.

- Sunt şase niveluri ale serviciilor pe care o companie le oferă: nivelul minim este reprezentat de servicii dezamăgitoare. De exemplu, când un client ajunge la un hotel, iar acolo i se spune că nu sunt camere disponibile şi că nu se află în baza de date şi primeşte o cameră mică undeva la subsol. Nivelul previzibil reprezintă serviciile care nu oferă nimic special. Nivelul previzibil reprezintă serviciile care nu oferă nimic special: atunci când clientul se duce la hotelul de 2 stele şi totul este fix cum se aştepta să fie. Al treilea este nivelul dorit, adică cel preferat de clienţi, în care se aşteaptă să primească o cameră cu o privelişte frumoasă. Nivelul surprinzător este cel care oferă clienţilor ceva special, ca un dar neaşteptat. Nivelul incredibil descrie crearea de experienţe incredibile pentru oameni, care devin legendare şi recomandate mai departe. Există însă şi nivelul infracţional, care încalcă chiar şi aşteptările minime; spre exemplu, atunci când clientul ajunge la hotel, i se spune că nu are rezervare şi i se solicită chiar să îşi mute bagajele pentru că stă în calea altui client.

Alexandru Şeremet, corporate communication manager, BMW Group

- Afacerea cu automobile reprezintă o cotă mare din piaţa de leasing. Finanţarea a schimbat profund automobilul, a făcut trecerea de la tendinţa de a cumpăra un automobil la cea de a folosi automobilul. Statisticele ne arată că la nivelul Europei pierdem 100 de ore căutând un loc de parcare şi că 90% din automobile nu sunt folosite. .

Mihaela Lazea şef Serviciu Produse şi Servicii Financiare, ANPC

- ANPC a găsit multe nereguli care au pornit de la lipsa de deschidere către client. Dacă s-ar porni de la informare în discuţia cu consumatorul poate nu s-ar ajunge ca la unele controale să încheiem procese verbale. În ceea ce priveşte reclamaţiile, mare parte din ele vin pentru că nu s-au respectat clauzele din contract, iar problemele apar atunci când un consumator nu mai poate face faţă plăţilor.

Diana Coroabă partener la PwC

- Sunt multe controale fiscale care s-au derulat la cererea ANPC, iar această tendinţă scoate în evidenţă importanţa protecţiei consumatorilor. A existat o cesiune de credite performante către entităţi din afara României în cazul căreia ANPC a spus că entitatea respectivă nu este o instituţie de credit şi că nici nu este autorizată din punctul de vedere al reglementărilor româneşti să primească creditele. Ca atare, sumele plătite de debitori trebuie restituite acestora. ANPC a sesizat în acest caz şi ANAF.