Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar nu va functiona dupa o lege noua mai repede de un an, si, in plus, potrivit specialistilor, o problema serioasa este cea a personalului de care este nevoie pentru aplicarea efectiva a noilor reglementari.
"Se lucreaza la legea prin care va fi reglementata functionarea Fondului de Garantare, dar nu se poate vorbi de o implementare a acesteia mai repede de un an.
Este o procedura grea. Practic, Fondul se va transforma dintr-un casier intr-un lichidator. In plus, este vorba si de rezolvarea problemelor legate de personal. Acum Fondul de Garantare are doar 16 angajati, iar pentru aplicarea efectiva a noilor reglementari trebuie sa facem investitii in aceste sector.
Vor trebui forte noi, calificate, cateva sute", a afirmat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si prim-vicepresedintele Alpha Bank Romania.
Potrivit noilor norme de functionare, pe langa modificarea atributiilor efective ale Fondului, adica nu va fi doar un simplu intermediar intre bancile falimentare si deponentii acestora, si pur si simplu decizia de lichidare a unei banci ii va apartine, se va lucra si in directia majorarii despagubirilor persoanelor fizice- cu extindere pana spre intreprinderilor mici si mijlocii.
Plafonul maxim de garantare va creste, gradual, urmand ca pana in anul 2010 aceasta sa ajunga la 20.000 euro, de la aproximativ 3.000 cat este in prezent.
O problema reclamata de mult al carui deat-line se apropie
Sunt aproape doi ani de cand bancherii reclama necesitatea transformarii Fondului dintr-o institutie pasiva (ale carei atributii s-au rezumat, pana acum, doar la a face plati catre deponenti) intr-una cu rol activ.
S-a cerut chiar implicarea in managementul unei banci comerciale, atunci cand rezultatele financiare ale acesteia emit semnale de abatere de la indicatorii de prudenta.
Ei au dat exemplu de-a lungul timpului alte tari unde atunci cand exista semnale ca o banca are probleme, imediat Fondul o preia, face o injectie de capital, o rentabilizeaza si ulterior o vinde.
Un caz destul de comentat a fost cel al Bancii Internationale a Religiilor (BIR) unde, in loc sa se incerce ulterior ajungerii in faliment sa se gaseasca in jur de 2.000 de miliarde de lei pentru plata compensatiilor, trebuia din timp, cand au aparut primele semne ca banca are probleme, sa se faca o infuzie de doar 1.000 de miliarde de lei.
Chiar daca s-ar fi aplecat tot la banci pentru aceasta suma, ara mult mai mica decat cea la care s-a ajuns. Ulterior, banca urma sa fie restrucutrata printr-un alt management si apoi vanduta.
Fondul de Garantare a fost infiintat in urma cu trei ani, la propunerea BNR, cu intentia de a proteja depunatorii - persoane fizice in cazul in care o banca intra in faliment. Bancile trebuie sa plateasca o contributie direct proportionala cu totalul fondurilor atrase.
Daca nu mai exista surse proprii in Fond, asa cum s-a intamplat in cazul Bankcoop si BIR, BNR aloca o linie de credit si bancile sunt obligate la plata unor contributii speciale pana la plata imprumutului.
Datorita falimentelor Bankcoop, Banca Albina si BIR, pana acum Fondul a trebuit sa plateasca aproape 5.000 de miliarde de lei, dintre care 3.500 de miliarde de lei au fost linii speciale de la BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
