Guvernul nu a făcut anul acesta nicio rectificare bugetară. Nu ştim dacă a făcut ceva economii prin această decizie care nu este comună. Dar salariile promise trebuie plătite de undeva. Doar că economia nu merge cum se credea că va merge. O creştere de 2% în 2023 ar fi una bună pentru Germania, dar este una foarte mică pentru o economie ca a României care vrea să recupereze decalajul de decenii faţă de media UE. Crizele succesive pun presiune pe guvern. Inflaţia mare îi scot pe bugetari în stradă. Guvernul ar da, dar de unde? Creşterea economică este mică, deci bani puţini. Aşa că restul este plătit din împrumuturi care se adaugă deficitului bugetar, care se adaugă, firesc, datoriei publice.
Nu este o explicaţie pentru care guvernul a renunţat la rectificările bugetare. Dacă a făcut-o ca să nu-şi plătească unii furnizori, atunci plăţile se vor revărsa în 2024 şi, din nou, presiunea va fi pe deficitul de anul viitor. Şi tot aşa, până ce ulciorul se va sparge şi vor reveni creşterile de taxe.
La 11 luni, Finantele au plătit 13% din toate veniturile sale doar pentru plata dobânzilor la credite. Adică 4,3% din PIB-ul estimat. Bugetul alocat educaţiei este în 2023 de 2,9% din PIB.