• Leu / EUR4.7786
  • Leu / GBP5.7198
  • Leu / USD4.2746
Bănci și Asigurări

Iohannis s-a întâlnit cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe tema crizei francului

Iohannis s-a întâlnit cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe tema crizei francului

Autor: Valentina Postelnicu

23.01.2015, 15:04 925

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, temele de discuţie referindu-se la politica monetară actuală, respectiv situaţia creată de aprecierea francului elveţian, cât şi opiniile experţilor pe această temă.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la Palatul Cotroceni.

Potrivit comunicatului, a fost o întâlnire de lucru, între cei doi oficiali, pe tema politicii monetare actuale.

”Cu prilejul întâlnirii au fost aduse în discuţie situaţia creată de aprecierea francului elveţian, cât şi opiniile experţilor pe această temă”, se menţionează în comunicat.

Şeful statului s-a întâlnit în această săptămână, la Palatul Cotroceni, şi cu premierul Victor Ponta, temele de discuţie fiind situaţia economică în contextul crizei francului elveţian.

Întâlnirea preşedintelui cu Guvernatorul BNR vine în contextul în care, vineri, cursul pentru francul elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând astfel al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe.

Astfel, referinţa pentru franc a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi. Cursul pentru anunţat de BNR se află astfel pentru a doua şedinţă consecutiv peste nivelul euro.

Francul s-a apreciat puternic începând de săptămâna trecută, după ce banca centrală a Elveţiei a decis joi să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul se află în creştere cu 22,5% faţă de leu.

Patru bănci au anunţat până acum diverse de sprijin pentru clienţii care au împrumuturi în franci.

Raiffeisen Bank reduce începând de vineri dobânda pentru clienţii cu credite în franci elveţieni, cu cinci luni înainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar OTP Bank România va reduce pentru trei luni marja de dobândă cu până la 1,5 puncte.

Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii care au credite în franci elveţieni, care să menţină ratele lunare aferente împrumuturilor la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

Premierul Victor Ponta a declarat că nu crede că problema creditelor acordate în franci elveţieni poate fi rezolvată prin conversia forţată a acestora într-o altă monedă, după modelul Ungariei, deoarece operaţiunea ar lua în calcul cursul de astăzi, dar că băncile trebuie să fie obligate să îşi informeze mai bine clienţii şi să suporte o parte din pierderi.

"Cu tot riscul şi sigur că voi fi înjurat, nu pot permite să fiu atât de populist sau de demagog ca Predoiu care spunea să dau ordonanţă să fixez eu cursul. Unde se întâmplă aşa ceva ? Pentru franci elveţieni avem 75.000 oameni, ce facem dacă creşte euro sau dolarul ? Dacă scade, câştigul e dat înapoi băncilor ? Nu cred. Trebuie nişte condiţii ca omul să fie mai bine informat, pentru că, într-adevăr, s-au bucurat cei care au luat credit în franci elveţieni, s-au bucurat câţiva ani şi au zis "fraierii ăia, care au luat în euro şi în dolari". A venit un moment al scadenţei, când, pe bună dreptate, oamenii spun "ce mă fac, că mi-a crescut cu 20-30%?" Trebui şi nişte condiţii în care să poată fi convertit creditul, fie în lei, fie în euro, dar, dacă-l converteşti forţat, azi, vrea cineva la cursul de azi ? Eu un dezastru dacă-l convertim la cursul de azi, că, după aia, va scădea francul elveţian şi omul rămâne în lei. ", a spus Ponta într-un interviu pentru Jurnalul.

El a arătat că şi în proiectul legii insolvenţei persoanei fizice trebuie clarificate anumite prevederi, precum cine decide şi soluţionează intrarea în insolvenţă, ce se întâmplă cu băncile.

Premierul a apreciat că băncile trebuie să îşi asume o parte din pierderi, dar a arătat, în acelaşi timp, că nu există o economie de piaţă care să funcţioneze fără sistemul bancar şi că o eventuală retragere a banilor din ţară de către băncile cu capital străin, dacă ar fi găsite "ţapi ispăşitori", ar afecta atât statul, care îşi finanţează deficitul cu ajutorul lor, cât şi companiile.

De asemenea, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat în cadrul comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor că impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric.

"Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (...) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic", a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.

"Dacă n-ar fi existat această variaţie de curs în perioada aceasta şi BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci era un abuz cras, puteam să fim traşi la răspundere penal", a spus Cinteză.

El a precizat că, începând de vinerea trecută, guvernatorul BNR a avut discuţii cu reprezentanţii băncilor comerciale, 14 instituţii de credit având în portofolii împrumuturi în franci elveţieni, însă nu toate au volume mari de astfel de credite.

Pe de altă parte, Cinteză a apreciat că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.

Directorul BNR a mai punctat că banca centrală nu putea interzice creditele în franci elveţieni în 2007, tocmai când România a intrat în Uniunea Europeană şi s-a liberalizat contul de capital. "Nu puteam interzice creditele în franci câtă vreme la momentul acela nu prezenta niciun risc. Creditul în franci a apărut pe fondul unor finanţări acordate de fonduri elveţiene şi bănci elveţiene la cursuri care făceau finanţările pentru bănci mai ieftine decât alte valute. Da, francul elveţian a fost foarte ieftin, dar alegerea a aparţinut clientului", a mai spus Cinteză.

Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7786
Diferență: -0,0105
Ieri: 4.7791
Azi: 4.2746
Diferență: -0,4309
Ieri: 4.2931
Azi: 5.7198
Diferență: 0,9584
Ieri: 5.6655
Azi: 4.3448
Diferență: -0,5835
Ieri: 4.3703