Guvernatorul BNR nu vrea sa-i sperie pe cei care isi pastreaza economiile in dolari - din ce in ce mai erodate de slabirea monedei americane - insa afirma ca, in cazul in care se repeta situatia din 2002, nu vom mai vedea cresteri similare ale cursului leu/euro, ci o evolutie in sens invers a cursului leu/dolar, care va cobori sub 33.000.
Un posibil risc al trecerii la cotarea directa a euro este legat de cresterea apetitului pentru imprumurile in dolari, pe fondul ieftinirii monedei americane. "Avertizam ca aceste miscari se pot inversa oricand", spune Isarescu.
Guvernatorul BNR nu crede ca euro va mai creste foarte mult timp. "Ciclul de apreciere are doi - trei ani, iar euro a inceput sa se intareasca in 2001 si a crescut semnificativ in 2002. Politica monetara a BNR nu are ambitia sa influenteze si nici sa atenueze in mod esential schimbarile majore din plan international, in principal, cele ale cursului euro/dolar. Tot ce putem face este o distribuire mai buna a eventualelor socuri atat pe euro, cat si pe dolar", spune Isarescu.
Mugur Isarescu afirma ca BNR are lichiditati suficiente pentru a interveni direct in piata prin vanzari si cumparari de euro.
Politica valutara are in vedere in acest an o apreciere a leului in termeni reali cu 4-5% fata de cosul implicit compus din 60% euro si 40% dolar, in conditiile in care rata inflatiei la sfarsitul anului nu va depasi 13-14%. "Se va realiza o consolidare a aprecierii reale inregistrate in 2001 si 2002", spune Isarescu.
Evolutia cursului de schimb va urmari o mentinere a competitivitatii de ansamblu a exportatorilor, acestia avand posibilitatea sa anticipeze mai bine riscurile valutare o data cu schimbarea monedei de referinta.
"Exportatorii romani au inca marje de manevra, care ne permit sa continuam aprecierea limitata, controlata a leului", spune guvernatorul BNR.
Pozitia de debitor net al bancii centrale fata de sistemul bancar nu permite BNR utilizarea dobanzilor ca mijloc de interventie, mentioneaza Isarescu, ceea ce face ca interventia pe cursul de schimb sa fie un instrument important al politicii monetare.
In stabilirea obiectivelor de curs, BNR pastreaza ca instrument de raportare cosul valutar euro-dolar, in care moneda europeana detine o pondere de 60%. "Vom mentine acest cos si in urmatoarele luni, chiar trimestre. Ponderea detinuta de cele doua valute corepunde structurii comertului exterior al Romaniei", a explicat Isarescu.
"Nu vrem sa brutalizam piata. Noi venim in urma unor tendinte deja formate. Valoarea euro, si nu simbolica, euro va creste si in ochii bancilor pentru ca noi vom interveni pe euro si altceva n-au ce sa faca", mai spune Mugur Isarescu.
Rezerva creste o data cu importurile
Banca Nationala intentioneaza sa nu creasca rezerva valutara in acest an cu mult peste rata de crestere a comertului exterior, spune Mugur Isarescu.
"In prezent e la un nivel optim. Atat ca acoperire a unui numar confortabil de luni de importuri cat si al serviciului datoriei externe. O confirma si agentiile internationale de rating", afirma guvernatorul BNR.
Euro isi mentine ponderea de 50% in structura rezervei valutare, aceasta fiind legata de structura datoriei externe, in care dolarul detine inca 48%, fata de 46% euro.
Nici vorba de inflatie?
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sustine ca inlocuirea dolarului cu euro ca referinta pentru cursul de schimb al leului nu va alimenta cresterea inflatiei.
"Ii contrazic pe cei care au lansat aceasta idee. Influentele sunt mai complicate, iar noi ne mentinem obiectivul de inflatie de maximum 13-14% in 2003", spune Isarescu.
El adauga ca, in masura in care reformele structurale si conjunctura internationala vor fi favorabile, obiectivul poate fi si mai ambitios.Cu toate acestea, guvernatorul afirma ca banca centrala va trece la o politica de tintire directa a inflatiei de-abia inceputul lui 2005, dupa ce anul trecut vorbea de inceputul lui 2004.
"Stim de 13 ani de zile ca inflatia in Romania vine in principal din facotori interni, structurali. Factorul curs de schimb poate doar sa o agraveze. In 2001-2002 noi am frant aceasta legatura. Credem in continuare in programul de dezinflatie", afirma Isarescu.
Seful bancii centrale nu este ingrijorat de faptul ca accizele sunt exprimate in euro. "Sa fim seriosi. Cheltuielile la intretinere au crescut anul trecut fara ca asta sa se vada in inflatie", spune Isarescu. Guvernatorul nu isi pune problema ponderii tarifelor la utilitati in cosul de marfuri si servicii pe baza carora se calculeaza indicele preturilor de consum. De asemenea, BNR nu pare sa ia in calcul efectul focalizarii atentiei opiniei publice pe o valuta al carei curs va mai creste, cel putin pentru o perioada. Ramane de vazut daca banca centrala va tempera aceasta crestere suficient de repede pentru a nu o lasa sa se transmita in preturi de consum. Numai pe piata imobiliara, de exemplu, se inregistreaza o tendinta de crestere a preturilor si chiriilor prin exprimarea acestora in euro.
Isarescu apreciaza ca euro nu va repeta evolutia din 2002, cand s-a apreciat puternic fata de dolar si, implicit fata de leu. "Cel mult, vom avea o evolutie inversa a dolarului, care va scadea sub nivelul de 33.000 lei", spune guvernatorul BNR. El afirma ca aceia care anticipeaza o crestere a inflatiei se bazeaza pe judecati legate de ceea ce s-a intamplat anul trecut.
"Sunt prezicatori in stele care spun ca euro se va duce sigur la un nivel de 130 de centi. Mie nimeni nu-mi da capacitatea sa prezic ca euro se va duce in sus cu aceeasi viteza ca in 2002", spune Mugur Isarescu.
Banca Nationala este hotarata sa acorde mai multa atentie inflatiei. "S-ar putea sa ne ajutam mai mult de cursul de schimb in lupta cu inflatia", afirma guvernatorul. BNR a "lasat" si in 2002 cursul leului sa ajute la scaderea inflatiei.
Guvernatorul "dezleaga" mesajul SRI
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, considera ca mesajul de atentionare transmis de Serviciul Roman de Informatii (SRI) se refera mai degraba la asa zisele forme de economisire negarantate, cum ar fi unele fonduri mutuale sau retelele de tip Caritas sau CAR (casa de ajutor reciproc), si nu la economiile din sistemul bancar.
Marti pe site-ul Serviciului Roman de Informatii a aparut un mesaj al sefului acestei institutii in care printre altele se spunea "...reiteram necesitatea unei translatii adecvate a centrului de greutate a preocuparilor specifice catre protectia reala a resurselor economice de securitate, acordandu-se atentie.....(4) prevenirii supraincarcarii sistemului bancar cu posibile imprumuturi gresite". Mesajul se referea si la faptul ca populatia este, in continuare, amenintata de activitatile subterane prin care se urmareste acapararea si insusirea economiilor acesteia pe seama asa-zisilor factori de risc specifici plasamentelor bancare sau in fonduri de investitii.
"Mesajul transmis de Radu Timofte, directorul SRI, s-a referit, exact cum m-a rugat sa va transmit, mai degraba la acele forme de economisire negarantate, mai ales in contextul cresterii apetitului pentru astfel de castiguri. Ceea ce pot sa spun eu este ca toti indicatorii de performanta la nivelul sistemului bancar sunt la cele mai bune niveluri, iar economiile din sistemul bancar nu au probleme", a spus Isarescu.
El a adaugat ca banca centrala incurajeaza economiile in toate formele, mai ales cele in lei, iar "BNR va cauta sa ramana o institutie de protejare a economisirilor".
Increderea in sistemul bancar romanesc a fost in urma cu cativa ani zdruncinata de caderea unor banci comerciale, a unor cooperative populare - cea mai cunoscuta fiind Banca Populara Romana sau a Fondului National de Investitii (FNI), dar treptat, in urma unui proces de curatire, aceasta a fost recastigata.
Dolarul cade sub 33.000 lei
Deprecierea de ieri a dolarului in raport cu euro, pana la cele mai mici nivele din ultimii patru ani - atingandu-se chiar si un maxim de 1,0935 dolari pentru un euro - s-a reflectat rapid si in evolutiile de pe piata de la Bucuresti.
Cursul de schimb al monedei nationale in raport cu dolarul a coborat sub 33.000 de lei - oprindu-se la 32.977 lei/dolar, curs identic cu cel calculat fix acum sase luni - pe 5 august 2002. In schimb cursul leu/euro a ramas sub 36.000 lei/euro, la 35.993 lei/euro.
Pe piata valutara interbancara ieri au predominat ordinele de vanzare de valuta, cotatiile coborand de la 33.050/33.070 lei/dolar, nivelul de la deschidere, la 32.935/32.975 lei/dolar la inchidere."Sedinta a fost usor mai animata decat cele precedente, cu un volum al tranzactiilor mai ridicat, dar totul a mers dupa euro/dolar", a comentat un dealer.
Pe piata monetara dobanzile au stat in jur de 16/18% pe an pentru depozitele pe o zi, respectiv 16/19% pe an pentru cele pe o saptamana, banca centrala nefiind prezenta pe piata sa atraga depozite. De altfel, bancile au cumparat marti titluri de stat emise de Finante pe doi ani pentru o dobanda de 14,1% pe an, respectiv pe un an - cu o dobanda medie de 15,92% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
