Moneda românească s-a apreciat de la începutul acestui an şi până în prezent cu 1,5% în faţa euro, de la 4,52 de lei la 4,45 de lei, ceea ce o poziţionează în top trei monede din regiune cu cele mai mari aprecieri în faţa euro din ianuarie şi până în prezent.
Chiar dacă leul a mai pierdut teren în faţa euro în ianuarie pe fondul unui context extern tulbure, a reuşit ca de la începutul lunii februarie şi până în prezent să câştige 1,6%. Februarie marchează una dintre cele mai bune luni din ultimii ani pentru leu care s-a apreciat doar de la începutul acestei luni şi până în prezent de la 4,53 lei la 4,45 de lei.
România s-a confruntat în primele luni ale anului cu intrări de capitaluri. BNR a afirmat că a intervenit „în unele momente“ pe piaţa valutară, dar aceasta a reuşit totuşi să se echilibreze singură. Guvernatorul BNR Isărescu spunea că nu ar vrea „să viseze“ ca România să ajungă o zonă de protecţie pentru capitaluri. Cu toate acestea, leul a reuşit să ocupe podiumul celor mai mari aprecieri faţă de euro în acest an. Leul este întrecut de hryvna ucraineană (cu o apreciere de 2,4% în faţa euro) şi de forintul maghiar (plus 1,7%). La polul opus, respectiv monedele care s-au depreciat cel mai mult faţă de euro, se află rubla rusească (care a pierdut în faţa euro 6,5%), lira sterlină (minus 5,5%) şi leul moldovenesc (3,5%).
Analiştii spun că lichiditatea existentă în prezent în piaţă este ridicată, iar mişcarea leului este ghidată de ordine comerciale.
Supralichiditatea a dus la scăderea dobânzilor pe interbancar. Ieri, dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de care băncile calculează costul pentru un credit în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la minimul istoric de 0,77% pe an, cu 0,02 puncte procentuale sub şedinţa precedentă. Dacă Robor îşi va continua tendinţa descendentă, românii ar putea să scoată mai puţini bani din buzunar chiar din luna martie, când majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele pentru împrumuturile în lei în funcţie de nivelul costului leilor.
Cursul de schimb leu-euro a scăzut ieri pentru a şasea şedinţă consecutivă, la 4,45 lei/euro, cu 0,12% sub nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins astfel cel mai scăzut nivel din decembrie 2015 încoace. Pe de altă parte, tot ieri, scăderile au ajuns şi pe piaţa interbancară.
Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în lei, a ajuns la minimul istoric de 0,77% pe an, cu 0,02 puncte procentuale sub nivelul din şedinţa precedentă.
Analiştii spun că lichiditatea existentă în prezent în piaţă este ridicată, iar mişcarea leului este ghidată de ordine comerciale.
„Această situaţie subliniază fundamentele macroeconomice solide ale leului, precum şi faptul că moneda pare în continuare subevaluată. Astfel, atâta vreme cât contextul extern rămâne relativ calm, tendinţa de întărire ar putea continua“, scriu analiştii de la ING Bank într-o notă de studiu.
De altfel, şi pe piaţa interbancară lichiditatea din sistem a dus la scăderea dobânzilor. În luna ianuarie, băncile au plasat la BNR prin facilitatea de depozit 20 mld. lei în fiecare zi lucrătoare, adică un maxim al deceniului. Spre comparaţie, în luna decembrie din 2015 sectorul bancar plasase la BNR circa 7 mld. lei în fiecare zi lucrătoare, la aceeaşi dobândă, de 0,25% pe an.
Facilitatea de depozit pusă la dispoziţie de banca centrală le permite instituţiilor de credit să plaseze la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare lichiditatea în exces în depozite pe o zi la BNR, la o rată de dobândă predeterminată dacă nu identifică alte plasamente.
Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank, afirma recent la emisiunea ZF Live că dacă Banca Central Europeană (BCE) va reduce în martie dobânda-cheie (care în prezent se află la minimul istoric de 0,05%), acest lucru s-ar putea să accelereze injecţia de lichiditate din piaţă. Astfel, şi BNR ar putea să reducă dobânda-cheie de la minimul istoric de 1,75% în prezent la 1,5%.
Analiştii estimează că Robor ar putea să scadă în prima jumătate a acestui an, pentru ca ulterior să crească chiar peste pragul de 1%, influenţat şi de faptul că perioada de încetinire temporară a preţurilor se va finaliza. România experimentează din vara anului trecut inflaţie negativă, pentru prima oară în istoria postdecembristă a economiei.
Euro a încheiat anul 2015 la 4,52 de lei, în creştere cu 1% faţă de finele anului 2014. Pentru anul 2016, analiştii estimează un curs leu-euro stabil cu o tendinţă dominantă de apreciere faţă de euro, în contextul în care BNR ar putea să urmărească o politică mai predictibilă şi o volatilitate mai redusă a ratelor de dobândă. În privinţa dolarului american, părerile sunt împărţite, întrucât optimaştii prognozează întoarcere cursului chiar sub pragul de 4 lei pentru un dolar, în timp ce pesimiştii văd cotaţia la 4,4 lei/dolar. Ieri, BNR anunţase o paritate pentru dolar de 4 lei, în creştere uşoară faţă de nivelul precedent.
