Rata anuală a inflaţiei a ajuns în martie la 5%, cea mai mare din ultimii şase ani. Faţă de februarie, inflaţia a crescut cu 0,3%, potrivit datelor comunicate joi de INS.
Cei care simt din plin evoluţia inflaţiei sunt oamenii sau firmele care şi-au plast banii în bănci, având în vedere că, graţie unei lichidităţi suficiente, nici cursul de schimb leu/valute şi nici dobânda Robor nu au reacţionat, deocamdată, faţă de creşterea inflaţiei.
„La o inflaţie de 5%, în teorie, deprecierea leului ar trebui să fie de 5%. Deocamdată cursul este stabil, iar dobânda Robor nu creşte pentru că piaţa este foarte lichidă. Este o distorsiune generată de «relaxarea cantitativă» şi nu o întâlnim doar în România“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Joi 12 aprilie cursul de schimb leu/euro era de 4,66 lei pentru un euro, faţă de 4,63 lei/euro în decembrie 2017. De asemenea, dobânda Robor la 3 luni (în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei) a fost de 2,07%, faţă de 2,05% în decembrie 2017. Sunt deprecieri nesemnificative, după cum se vede. Prin urmare, deşi există o relaţie ombilicală între inflaţie, curs şi dobânzi, cei care resimt din plin inflaţia sunt – dincolo de efectul general asupra tuturor consumatorilor – cei care au depozite în bănci pentru că dobânzile la depozitele în lei sunt pe undeva până în 2%, în vreme ce inflaţia a ajuns la 5%.
La finalul lui februarie, depozitele rezidenţilor cli-enţi neguvernamentali erau de 306,6 mld. lei (în lei şi valută) în creştere cu 12,9% faţă de februarie 2017. Din această sumă, 208,4 mld. lei erau în lei (depinzând de Robor), iar 98,2 mld. lei erau în valute (depinzând de cursul de schimb). Guvernatorul Mugur Isărescu a cerut de mai multe ori băncilor să majoreze dobâznile la depozite, ultima dată la începutul lui aprilie când BNR a decis să menţină la 2,25% dobânda de politică monetară, după două majorări consecutive anterioare. „Ratele la depozite sunt cu mult sub 1%. Este câmp pentru bănci, pentru analişti, pentru cei care iau decizii de majorare a dobânzilor la depozite. Ecartul e într-adevăr cam mare.“ Guvernatorul admite că există lichiditate pe piaţă, dar spune că acest fenomen este temporar. BNR anticipează o inflaţie de 2,5% la finalul anului, plus/minus 1%. Analiştii financiari cred însă că ţinta va fi depăşită.
„Anticipăm o inflaţie de 4% la final de an“, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.