Marii pierzători ai creşterii inflaţiei la 5% sunt cei care îşi ţin banii în depozite bancare

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în martie la 5%, cea mai mare din ultimii şase ani. Faţă de  februarie, inflaţia a crescut cu 0,3%, potrivit datelor comu­nicate joi de INS.

Cei care simt din plin evoluţia inflaţiei sunt oamenii sau firmele care şi-au plast banii în bănci, având în vedere că, graţie unei lichidităţi suficiente, nici cursul de schimb leu/valute şi nici dobânda Robor nu au reacţionat, deocamdată, faţă de creşterea inflaţiei.

 „La o inflaţie de 5%, în teorie, deprecierea leului ar trebui să fie de 5%. Deocamdată cursul este stabil, iar dobânda Robor nu creşte pentru că piaţa este foarte lichidă. Este o distorsiune generată de «relaxarea cantitativă» şi nu o întâlnim doar în România“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

Joi 12 aprilie cursul de schimb leu/euro era de 4,66 lei pentru un euro, faţă de 4,63 lei/euro în decembrie 2017. De asemenea, dobânda Robor la 3 luni (în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei) a fost de 2,07%, faţă de 2,05% în decembrie 2017. Sunt deprecieri nesemnificative, după cum se vede. Prin urmare, deşi există o relaţie ombilicală între inflaţie, curs şi dobânzi, cei care resimt din plin inflaţia sunt – dincolo de efectul ge­neral asupra tuturor consumatorilor – cei care au depozite în bănci pentru că dobânzile la depozitele în lei sunt pe undeva până în 2%, în vre­me ce inflaţia a ajuns la 5%.

La finalul lui februarie, depozitele rezidenţilor cli-e­nţi neguvernamentali erau de 306,6 mld. lei (în lei şi valută) în creştere cu 12,9% faţă de februarie 2017. Din această sumă, 208,4 mld. lei erau în lei (depinzând de Robor), iar 98,2 mld. lei erau în valute (depinzând de cursul de schimb). Guverna­torul Mugur Isărescu a cerut de mai multe ori băncilor să majoreze dobâznile la depozite, ultima dată la începutul lui aprilie când BNR a decis să menţină la 2,25% dobânda de politică monetară, după două majorări consecutive anterioare. „Ratele la depozite sunt cu mult sub 1%. Este câmp pentru bănci, pentru analişti, pentru cei care iau decizii de majorare a dobân­zilor la depozite. Ecartul e într-ade­văr cam mare.“ Guvernatorul admite că există lichiditate pe piaţă, dar spune că acest fenomen este temporar. BNR anticipează o inflaţie de 2,5% la finalul anului, plus/minus 1%. Analiştii financiari cred însă că ţinta va fi depăşită.

„Anti­ci­păm o inflaţie de 4% la final de an“, spune Adrian Co­dîr­laşu, preşedintele CFA Ro­mânia.