Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de joi, 5 octombrie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.
De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, în cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară şi penultima din 2023.
Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Analiştii au anticipat că banca centrală va rămâne prudentă având în vedere contextul complicat marcat de problemele fiscal-bugetare, de deficitul de cont curent mare, urmând ca instituţia să menţină dobânda-cheie la 7%, nivel la care a tot staţionat după majorarea de la începutul anului.
În ianuarie, BNR a încetinit ritmul majorărilor, crescând dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.
În ceea ce priveşte analiza BNR cu privire la evoluţia macroeconomică, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi în condiţiile recoltei bogate pe plan intern şi ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
"Dincolo de sfârşitul anului curent, incertitudini şi riscuri majore la adresa perspectivei inflaţiei decurg însă din configuraţia pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp", specifică comunicatului CA al BNR.
Pe 12 octombrie, INS urmează să publice cifrele privind inflaţia pe luna septembrie. În august, rata anuală a inflaţiei a stagnat la 9,4%, nivel similar cu cel din iulie.
Mai jos comunicatul integral privind Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2023, a hotărât următoarele:
- menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
- menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor şi al continuării descreşterii dinamicii preţurilor energiei, contrabalansate doar parţial ca impact de scumpirea combustibililor şi medicamentelor.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului III, coborând uşor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie. Evoluţia este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaţioniste, descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă şi o temperare a influenţelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condiţiile rezilienţei cererii pe anumite segmente, precum şi din evoluţia preţurilor de import.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3 la sută în luna august, nivel similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2 la sută şi la 11,8 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv 12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Activitatea economică şi-a accelerat creşterea în trimestrul II 2023 la 0,9 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), depăşind previziunile, evoluţie ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avansul PIB a continuat însă să se reducă peste aşteptări în trimestrul II, la 1,1 la sută, de la 2,4 la sută în primele trei luni ale anului. Descreşterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a reaccelerat uşor creşterea anuală de două cifre, iar exportul net şi-a mărit impactul expansionist, în condiţiile măririi ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au continuat să scadă considerabil în trimestrul II în raport cu perioada similară din 2022.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în trimestrul III comparativ cu previziunile precedente şi în decelerare faţă de trimestrul anterior, implicând totuşi o relativă redresare a avansului în termeni anuali al PIB, sub influenţa unui efect de bază.
Astfel, în prima lună a trimestrului III, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto, precum şi serviciile prestate populaţiei au consemnat noi scăderi de dinamică anuală, iar producţia industrială şi-a amplificat uşor contracţia în termeni anuali, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a reaccelerat ritmul alert de creştere în raport cu perioada similară a anului anterior. Totodată, variaţia nominală anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, în condiţiile în care aceasta din urmă a intrat în teritoriul negativ, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în luna iulie. Deficitul de cont curent şi-a temperat însă semnificativ descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutăţirii soldului balanţei veniturilor primare.
Pe piaţa muncii, datele recente arată o încetinire a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie în iunie-iulie şi menţinerea relativ stabilă a ratei şomajului BIM în iunie-august, alături de descreşterea uşoară în prima lună din trimestrul III a dinamicii anuale a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, dar de la nivelul deosebit de înalt atins pe ansamblul trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redus vizibil în august-septembrie, însă de la valori apropiate de maxime istorice, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit în trimestrul III, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au stopat mişcarea lent descendentă la mijlocul lunii august, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul aşteptărilor investitorilor privind menţinerea de către Fed a ratelor dobânzilor la niveluri mai ridicate pentru o perioadă mai îndelungată de timp.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a urcat relativ abrupt în prima parte a lunii septembrie – similar ratelor de schimb ale monedelor din regiune –, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier. În acelaşi timp, moneda naţională a consemnat o depreciere notabilă faţă de dolarul SUA, în contextul trendului de întărire a acestuia pe pieţele financiare internaţionale.
Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din trimestrul III, dar mai temperat, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 6,4 la sută în iunie, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a scăzut marginal, iar descreşterea relativ alertă a dinamicii creditului în valută a fost atenuată ca impact de efectul statistic al evoluţiei cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai mărit uşor, la 68,2 la sută în august, de la 67,9 la sută în iunie.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi în condiţiile recoltei bogate pe plan intern şi ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
Dincolo de finele anului curent, incertitudini şi riscuri majore la adresa perspectivei inflaţiei decurg însă din configuraţia pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
În şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2023, la ora 15:00.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2023.
