Bănci și Asigurări

Noile prognoze ale FMI arată că economiile din Europa de Est vor creşte peste aşteptări, chiar dacă economia mondială va avea cel mai slab avans de după marea criză. Preţul: inflaţie şi deficit

Prognozele FMI arată că România va rămâne anul acesta campioana regională la inflaţie, dar va fi devansată de Polonia anul viitor.

Prognozele FMI arată că România va rămâne anul acesta campioana regională la inflaţie, dar va fi devansată de Polonia anul viitor.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.10.2019, 00:08 1520

Venirea bulgăroaicei Kristalina Georgieva la şefia Fondului Monetar Internaţional, în locul franţuzoaicei Christine Lagarde, a fost de bun augur pentru economiile din Europa de Est: instituţia pe care o conduce şi-a îmbunătăţit proiecţiile de creştere pentru regiune.

În acelaşi timp, ediţia din octombrie a raportului World Economic Outlook arată că încetinirea globală, efectele inhibatoare ale războiului comercial dintre SUA şi China, ameninţările protecţioniste făcute de preşedintele Trump în privinţa UE şi incertitudinile create de Brexit au lăsat o amprentă vizibilă pe perspectivele de creştere ale Europei dezvoltate, inclusiv ale zonei euro, FMI reducându-şi în cazul acestor state estimările de creştere economică.

Aceasta în condiţiile în care economia mondială va înregistra anul acesta cel mai slab avans de după criza financiară globală din 2008. Gita Gopinath, economista-şefă a FMI, vorbeşte chiar de o „încetinire sincronizată“ a economiei mondiale şi de perspective precare.

În schimb, „mai multe state din Europa Centrală şi de Est au creşteri puternice în contextul cererii interne rezistente şi a creşterii salariilor“, spun experţii FMI. România, Polonia şi Ungaria se numără printre statele est-europene pentru care instituţia financiară internaţională şi-a îmbunătăţit proiecţiile econonice. Însă, în cazul lor, avansul mai bun decât cel anticipat de FMI în aprilie vine cu un cost, acela al accentuării dezechilibrelor interne şi externe. Inflaţia va fi mai accelerată decât  în proiecţiile anterioare, iar deficitul de cont curent mai adânc. Bulgaria şi Croaţia vor fi singurele state est-europene cu excedent de cont curent în 2019 şi 2020.

Polonia, cea mai mare economie din regiune, va creşte cu 4% anul acesta, faţă de 5,1% anul trecut, şi cu 3,1% în 2020 - o decelerare rapidă, dar un rezultat mai bun decât cel din prognozele din aprilie, în care FMI a calculat un avans de 3,8% pentru 2019 şi unul de 3,1% pentru anul următor.

La fel ca Polonia, România va creşte cu 4% anul acesta, ritm comparabil cu cel de anul trecut, şi va decelera la 3,5% în 2020. În prognozele anterioare, FMI a scris de un avans de 3,1% în 2019 şi unul de 3% în 2020. Rezultatele de anul acesta plasează România şi Polonia pe locul doi în topul creşterilor economice din Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, grup de ţări care în analizele FMI conţine Rusia, Turcia, Polonia, România, Ucraina, Ungaria, Belarus, Bulgaria, Serbia şi Croaţia. În prognoza din aprilie, grupul era mai restrâns, nefiind incluse Rusia, Ucraina şi Belarus, iar atunci campioană regională la creştere pentru acest an era dată Polonia, urmată de Ungaria. După refacerea estimărilor, titlul revine Ungariei, cu un rezultat de 4,6%, mult  mai bun decât cel de 3,6% prevăzut de FMI în aprilie. În 2020, Ungaria va avea o încetinire puternică, la 3,3% (2,7% în aprilie).

De altfel, încetinirea va fi norma în estul în curs de dezvoltare al UE, arată calculele FMI. Pentru estul dezvoltat, instituţia şi-a redus prognozele de creştere în ton cu ajustările făcute pentru zona euro, însă ritmul acestor ţări - Cehia, Slovacia şi Slovania - va accelera în 2020 faţă de 2019. Câştigul va fi marginal.

Unul din stâlpii principali de susţinere ai cererii interne din Europa de Est, ocuparea forţei de muncă, este aşteptat să rămână puternic anul acesta şi în 2020. În Ungaria, rata şomajului este estimată să scadă de la 3,7% anul trecut la 3,5% anul acesta şi la 3,4% anul următor. În Polonia, rata şomajului ar urma să stagneze la 3,8% în perioada analizată. Însă actuala prognoză este un pic mai pesimistă decât cea din aprilie, în care FMI anticipa o scădere de la 3,8% în 2018 la 3,6% respectiv 3,5% în 2019 şi 2020. În România, rata şomajului a fost de 4,2% anul trecut şi este estimată să urce la 4,3% anul acesta şi la 4,6% în 2020, o proiecţie îmbunătăţită faţă de cea din aprilie, unde indicatorul arăta 4,8% pentru anul acesta şi 4,9% pentru 2020. Şomajul redus a permis majorarea salariilor în industrii importante pentru economii, cum ar fi cea auto în Ungaria, iar generozitatea guvernelor catalogate drept populiste din Europa de Est s-a văzut în creşterea salariilor din sectorul public. Costurile nominale pe oră ale forţei de muncă au urcat cu peste 10% în ultimul an în Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria, a observat Financial Times. Rezultatul este accelerarea inflaţiei, adică a creşterii preţurilor, la care România a fost campionană regională anul trecut, cu o rată media anuală de 4,6%. Dacă în aprilie FMI prevedea o decelerare puternică la 3,3% respectiv 3% pentru anul acesta şi 2020, prognozele din octombrie arată o moderare a scăderii, la 4,2% respectiv 3%. În Polonia inflaţia va accelera apreciabil, la 2,4% în 2019 şi 3,5% în 2020, de la 1,6% anul trecut. În Ungaria, creşterea preţurilor va fi constantă, de 3,4% anul acesta şi următorul, faţă de 2,8% în 2018. Noile prognoze de inflaţie pentru Ungaria sunt mai mari decât cele din aprilie. Astfel, România va rămâne anul acesta campioana estului comunitar la inflaţie, dar va fi devansată de Polonia anul viitor.

În ceea ce priveşte balanţa de cont curent, un indicator al echilibrului structural economisire-investiţii, care ia în calcul diferenţa dintre exporturi şi importuri şi anumite fluxuri de capital, toate ţările est-europene din UE au deficit. Diferenţele dintre state sunt însă foarte mari. România figurează în raporturile FMI cele mai mari deficite de cont curent: de -4,5% din PIB în 2018, de -5,5% din PIB anul acesta (-5,2% din PIB în proiecţia din aprilie) şi de -5,2% din PIB în 2020 (-4,8% din PIB).

Spre comparaţie, pentru Polonia FMI arată un deficit de cont curent de -0,6% din PIB în 2018, unul de -0,9% din PIB în 2019 (-1,1% din PIB în prognoza din aprilie) şi unul de -1,1% din PIB în 2020 (-1,5% din PIB estimat în aprilie). Ungaria va trece de la deficit de -0,5% din PIB anul trecut la unul de -0,9% din PIB anul acesta şi unul de -0,6% din PIB în 2020.

Însă povestea deficitului ungar este mai specială. Prognoza din aprilie a FMI arată excedent pe toată linia, însă banca centrală a anunţat ulterior că în urmă unor revizuiri statistice, balanţa a arătat pentru anul trecut un deficit de cont curent de -0,5% din PIB şi că indicatorul va rămâne sub zero până cel puţin în 2021.

În Germania, unul din campionii mondiali la excedente, creşterea economică va încetini de la 1,5% anul trecut la 0,5% anul acesta, când industria a intrat în recesiune, însă avansul va accelera în 2020 la 1,2%. Economia germană este cea mai mare din Europa şi este considerată locomotiva de creştere a UE. Încetinirea îşi va lăsa amprenta asupra şomajului, rata urmând să urce uşor de la  3,2% anul acesta la 3,3% anul viitor. Inflaţia, a cărei slăbiciune influenţează politicile BCE, va rămâne slabă: 1,5% în 2019 şi 1,7% în 2020. Ţinta BCE este de 2%. Previziunile pentru balanţa de cont curent arată o reducere a excedentului, de la 7,3% din PIB în 2018 la 7% din PIB anul acesta şi 6,6% din PIB în 2020.

Zona euro ar urma să crească cu 1,2% anul acesta şi cu 1,4% anul viitor, prognoză cu 0,1 puncte procentuale mai slabă decât cea din aprilie.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO