Banca Naţională a României (BNR) a introdus începând din această lună o normă prudenţială pentru creditele imediate oferite de instituţiile financiare nebancare (IFN), astfel încât dobânzile la aceste credite ar putea fi atenuate. IFN-urile vor fi obligate să-şi majoreze capitalul pe măsura dobânzilor cerute.
BNR a decis astfel să majoreze cerinţa de fonduri proprii în cazul instituţiilor financiare nebancare, proporţional cu riscurile specifice activităţii desfăşurate, urmând să fie aplicate cerinţe de capital suplimentare de 10 ori mai mari decât nivelurile maxime din prezent pentru IFN-uri, care acordă împrumuturi cu dobânzi peste anumite plafoane.
De exemplu, în cazul unor împrumuturi acordate în lei de IFN-uri cu scadenţa mai mică de 15 zile şi o rată DAE de peste 200% şi pentru credite pe perioade de 16-90 de zile cu dobândă DAE de peste 100% se vor aplica cerinţe suplimentare de capital. Concret, IFN-urile care vor acorda credite pe o perioadă de cel mult 15 zile la o dobândă de peste 200% vor fi nevoite să majoreze capitalul cu o sumă egală cu două treimi din valoarea creditului acordat. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de lei împrumutaţi, IFN-ul trebuie să pună deoparte la capital 67 de lei.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, Florin Georgescu, a declarat miercuri, într-o audiere la Comisia de buget-finanţe a Senatului, că dobânzile practicate de IFN-uri sunt „într-adevăr exagerate, foarte mari“. „Într-adevăr, dobânzile sunt exagerate, sunt foarte mari, dar nu discutăm aici de ce se duc oamenii să ia credite de la asemenea instituţii (...) Mulţi se duc pentru că nu au acces la credite bancare întrucât nu au fişe de salarii - de ce nu au salarii, asta este o altă discuţie“, a spus Florin Georgescu.
Întrebat de ce BNR nu a intervenit asupra sectorului IFN pentru a plafona dobânzile, care au ajuns în unele cazuri la 9.000% pe an, Florin Georgescu a explicat că se aplică „o metodă indirectă“ prin care aceste instituţii să-şi rişte doar banii lor, nu şi pe ai clienţilor. „Noi protejăm creditorii băncilor - persoane fizice şi juridice -, altfel se transmite riscul de contagiune. IFN-urile nu atrag bani din depozite, dar primesc finanţări de la bănci. Multe IFN-uri sunt legate organic de bănci, au şi nume apropiate, iar lumea nu face diferenţa între un IFN şi o bancă; dacă un astfel de IFN capotează, se creează o panică“, a spus prim-viceguvernatorul BNR.
Florin Georgescu a mai precizat că BNR a introdus noul Regulament (20/2017) pentru că în acest an a fost atins, în premieră, pragul de 10% al ponderii IFN în stocurile de credite acordate. „Nu am intervenit până acum, pentru că nu a fost atins acest prag, iar BNR se ocupă cu stabilitatea financiară, nu are atribuţii pe protecţia consumatorilor. Această stabilitate financiară se asigură prin protejarea celor care creditează sistemul fancar, între care se numără şi deponenţii“.
