Cu o capitalizare de piaţă de 92 de miliarde de dolari în iulie, criptomonedele sunt acum o realitate care nu mai poate fi ignorată.
Cu noi monede virtuale lansate aproape în fiecare zi, piaţa criptomonedelor a câştigat în sfârşit atenţia autorităţilor de reglementare din SUA.
Cu toate acestea, renumite pentru traiectoriile lor abrupte, aceste monede continuă să fie o provocare pentru regulile investiţiilor.
O monedă securizată prin criptografie suna cândva prea futurist pentru a fi reală. Cu o capitalizare de piaţă de 92 de miliarde de dolari în iulie (78 de miliarde de euro), criptomonedele sunt acum o realitate care nu mai poate fi ignorată de investitori, de bănci, de companii şi de SEC, agenţia americană responsabilă cu supravegherea pieţelor financiare, scrie Deutsche Welle.
Criptomonedele există doar în mediul virtual, circulă doar în anumite comunităţi şi folosesc tehnologia blockchain, un registru public de date protejate prin criptografie în care sunt incluse tranzacţiile utilizatorilor. Fără a fi reglementate de autorităţi centrale cum ar fi băncile sau guvernele, criptomonedele oferă un nivel de versatilitate şi mobilitate pe care banii fizici nu-l au. Îmbunătăţirile aduse tehnologiei blockchain arată că prezentul este doar începutul.
„Blockchainurile sunt protocoale cu surse deschise care fac criptografiere. Este o metodă prin care se asigură că dacă cineva face un angajament, nu se mai poate răzgândi“, explică Mohit Mamoria, fodatorul monedei GOD.
„Gândiţi-vă la o muscă prinsă în chihlimbar. Orice este înregistrat într-un blockchain arată aşa. Criptografia modernă este atât de puternică încât cele mai puternice computere ar avea nevoie de milioane de ani pentru a o sparge.“ Sectorul se lărgeşte de la an la an. În iunie, pe 56 de platforme se tranzacţionau 811 monede. Însă nu orice monedă care iese pe piaţă valorează cât greutatea sa. Ofertele iniţiale de monede (ICO) au devenit o nouă sursă de crowd funding pentru cei care cred că au următoarea mare idee. O companie poate încerca să atragă investitori care vor să fie primii care iau contactul cu următoarea mare criptomonedă emiţând propria monedă digitală în schimbul unor bitcoini.
În acest sens, ICO-ul pentru ethereum din 2014 a fost un succes. Acţiunea a atras 18 milioane de dolari în bitcoin. În iulie, iDice, o aplicaţie de jocuri de noroc susţinută de Ethereum, a strâns 2,5 milioane de dolari în două săptămâni. Lansarea unui IPO presupune accept din partea SEC şi trecerea printr-un proces birocratic. Eliminând aceste puncte de verificare, o afacere poate avea acces la investitori direct prin ICO. Însă îmbogăţirea prin monede virtuale nu este garantată. O mare parte din volatilitatea de pe pieţe reflectă fluctuaţiile încrederii investitorilor şi lipsa reglementărilor.
„Aş fi foarte sceptic în privinţa majoritaţii ICO-urilor. Pare un mod grozav de a pierde bani“, spune scriptominerul James McGowan. „Noi monede apar în fiecare zi, iar cele mai multe nu valorează nimic şi nu vor valora nimic.“
Acest lucru îl ştiu prea bine cei care au investit în Dogecoin, monedă apărută ca o glumă în cadrul unui fenomen pe internet dezvoltat în jurul unui câine. Gluma a devenit ceva serioas după ce un individ care folosea numele Alex Green a înfiinţat Moolah, o platformă de tranzacţionare pentru dogecoin. Platforma i-a permis să fure 750 de bitcoini şi peste un milion de dolari de la clienţii Moolah. Individul a dispărut apoi. Alex Green a fost prins în cele din urmă şi condamnat pentru alte infracţiuni pe care le-a comis.
Unul dintre dezvoltatorii ethereum, Charles Hoskinson, avertiza într-un interviu că monedele virtuale sunt „bombe cu ceas. Vedem o supramonetizare pe măsură ce companiile emit monede virtuale când aceleaşi sarcini pot fi îndeplinite de blockchain-urile existente. Oamenii sunt orbiţi de bani obţinuţi repede şi ieftin“.
