Pentru BNR, explica săptămâna trecută guvernatorul Mugur Isărescu, ciclul de reduceri ale dobânzii de la 6,25% în noiembrie anul trecut la 5,25% în prezent s-a transmis cu întârziere în politica de dobânzi ale băncilor, pentru că "s-a suprapus cu o perioadă extrem de tensionată economic şi financiar în Europa, reflectată în scăderea intermedierii financiare, anunţată de multe bănci mari din Vest". Mai exact, băncile-mamă au cerut băncilor-fiică, în special celor cu capital austriac şi grecesc, să-şi îmbunătăţească raportul dintre depozite şi credite, care în unele cazuri a ajuns chiar la 1 la 3 sau 1 la 4; rezultatul a fost că băncile s-au angajat într-o cursă temporară a majorărilor de dobânzi la depozite, în timp ce creditele, în special cele în lei, nu s-au putut ieftini.
"Îmbunătăţirea raportului între credite şi depozite se va face în timp şi chiar trebuie lăsată să se facă treptat, pentru că astfel se reduce datoria externă a ţării, din care o bună parte este creată de băncile private de aici", spune guvernatorul BNR - însă preţul plătit e un proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat. "Nu spunem că se întâmplă peste noapte: e o problemă structurală şi, ca atare, se rezolvă în timp." La aceasta se adaugă, conform ultimului raport FMI, şi dificultatea băncilor de a scăpa de împrumuturile neperformante, care au continuat să crească şi în 2011: "Dacă riscurile pentru sectorul bancar au fost atenuate graţie cerinţelor mari de provizionare, acestea din urmă au comprimat profitul băncilor, împiedicând astfel o coborâre a dobânzilor la credite pe măsura relaxării politicii monetare de către BNR".
Până acum, piaţa a receptat semnalele BNR la primele două niveluri - dobânzile interbancare şi cele la titluri de stat, care au ajuns sub dobânda-cheie, astfel încât va urma şi al treilea nivel, cel al împrumuturilor pentru companii şi persoane fizice, afirmă Isărescu. La creditele în lei "este posibil să asistăm la o scădere a dobânzilor, în situaţia în care BNR va continua să opereze mişcări legate de dobânda de politică monetară şi de nivelul rezervelor minime obligatorii, iar acestea vor fi corelate cu scăderea dobânzilor la depozite", declara în februarie pentru BUSINESS Magazin Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB şi al CEC Bank. Într-o formă sau alta, aceste verdicte au fost reluate de atunci încoace şi de alţi bancheri, cu accent pe ideea că, dacă BNR îşi doreşte ca băncile să ieftinească împrumuturile, ar trebui să reducă rata rezervelor minime obligatorii.
Guvernatorul Isărescu a explicat că pentru moment nu e posibil, pentru că pe de o parte în sistemul bancar există un deficit de lichiditate pe ansamblu (căruia i se adresează ofertele săptămânale ale BNR de finanţare pe termen scurt, unde băncile iau constant între 4 şi 6 mld. lei, bani folosiţi însă pentru refinanţări, nu pentru creditare), pe de altă parte există un surplus de lichiditate la nivelul câtorva bănci. Iar atenuarea acestui dezechilibru va mai dura; conform ultimului sondaj al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, RMO pentru lei ar putea fi redusă la 12% în decembrie 2012, în timp ce RMO la valută va rămâne neschimbată anul acesta, la 20%.
Pe ansamblu, creditul către sectorul neguvernamental a crescut mai rapid în februarie faţă de aceeaşi lună din 2011, la 7,6%, faţă de 7,1% în ianuarie, însă doar ca efect al cursului de schimb, având în vedere că ritmul de creştere a creditelor în lei s-a redus la 4,3%, de la 4,9%, iar pentru cele în valută de la 6,2% la 6,1%, constată Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România. Dacă una dintre explicaţiile stagnării stă în iarna grea care a afectat economia, perspectivele creditării pe termen scurt se prezintă acum ceva mai favorabile, adaugă Muscalu.
În acest context s-ar plasa noua reducere de către BNR a dobânzii, care nu va fi ultima: analiştii Citigroup cred că, "atâta vreme cât stabilitatea leului nu va fi ameninţată", tendinţa de relaxare a condiţiilor monetare va continua, pentru că perspectiva de inflaţie s-a ameliorat, astfel încât este probabilă o nouă coborâre a dobânzii cu "cel puţin 0,25%" în lunile următoare. Guillaume Trosca, analist al Crédit Agricole, consideră chiar că România, dintre toate ţările ECE, rămâne singura care îşi va mai permite în următoarele luni să scadă dobânda pentru a ajuta economia, întrucât celelalte ţări din zonă se confruntă cu creşterea ameninţării inflaţiei, pe fondul majorărilor de taxe şi impozite în condiţii de depreciere a monedelor naţionale.
Rămâne de văzut, desigur, ce vor înţelege băncile prin "a ajuta economia". Dumitru Dulgheru, analist al BCR, spune că mişcarea BNR "ar putea face mai uşor pentru stat să se împrumute cu costuri şi mai mici", remarcând că scăderea de până acum a dobânzilor la titlurile de stat a permis ca Guvernul să-şi acopere în numai trei luni circa 50% din nevoile de finanţare pentru tot anul. Iar explicaţia preferinţei faţă de stat stă în riscul perceput de bănci la nivelul economiei reale. Din sondajul publicat de BNR în februarie a reieşit intenţia băncilor de înăsprire a standardelor de creditare pentru primul trimestru din 2012, preluând astfel cu o mică întârziere tendinţa similară din zona euro. Această înăsprire vizează în special IMM şi finanţările corporaţiilor pe termen lung, întrucât riscul asociat cu companiile din mai multe sectoare (imobiliar, construcţii, comerţ, turism) a crescut în ultimul trimestru din 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
