În 2015, guvernul Ungariei condus de premierul Viktor Orban era atât de îngrijorat că ţara este părăsită de tineri încât le-a promis acestora că le plăteşte drumul înapoi acasă şi că le oferă o alocaţie lunară echivalentă cu un salariu minim timp de un an dacă rămân. 2015 a fost anul de maxim al emigrărilor, un echilibru stabilindu-se în 2018 pentru ca în vremea pandemiei numărul ungurilor care s-au întors acasă să fie puţin mai mare decât al celor care au plecat.
Între timp, guvernul maghiar a pierdut accesul la fonduri europene vitale pentru dezvoltare, economia a fost lovită de cea mai puternică inflaţie din UE, forintul s-a destabilizat, iar banca centrală a urcat dobânzile la cele mai ridicate cote din Europa. Maghiarii au reînceput să plece din ţară. Dar nu doar oameni pleacă, ci şi capital.
În ultimul an, cetăţenii Ungariei au transferat economii în conturi străine, le-au transformat în euro acasă sau au achiziţionat active în străinătate în valoare de patru miliarde de euro, potrivit Portfolio. Este o fugă de forint care ar putea fi interpretată ca un efort de protejare faţă de inflaţie şi de căderea monedei maghiare. Însă forintul s-a stabilizat oarecum în ultimele luni, iar în acest caz fuga de forint pare iraţională, comentează Portfolio.
Conturi în Elveţia, depozite în euro în bănci din Austria sau din Slovacia, acestea sunt locuri de păstrare arhicunoscute pentru banii maghiarilor, dar în ultimul timp au devenit foarte căutate, iar în jurul acestei fugi spre adăpost s-a creat o întreagă industrie, cu participarea unor renumiţi consultanţi bancari, a explicat pentru Portfolio o sursă de la una dintre cele mai mari bănci private maghiare. Pentru a fugi de forint, ungurii s-au îndreptat şi spre depozite locale sau active financiare în euro, inclusiv obligaţiuni de stat denominate în euro, preţioase pentru guvern.
Tendinţa nu poate fi pusă în totalitate pe seama dorinţei de protejare a economiilor faţă de impredictibilitatea forintului, notează Portfolio. Se poate ca pur şi simplu capitalul să fi început să iasă din ţară. Între timp, premierul Orban a promis că va „zdrobi“ inflaţia. Şi le cere cetăţenilor săi să-şi investească banii în obligaţiuni guvernamentale în loc de depozite bancare, făcând astfel apel la patriotismul lor pentru a ajuta guvernul să peticească găurile din finanţe, după cum notează Bloomberg. Şi oarecum îi obligă să facă acest lucru.
Guvernul a îngustat limitele în care managerii de fonduri pot investi în alte active în afară de datorie guvernamentală şi a introdus un nou impozit, de 13%, pe câştigurile din depozitele bancare. În discursul său săptămânal de la radio, Orban a făcut referire la războiul din ţara vecină Ucraina pentru a le cere maghiarilor să-şi dea banii cu împrumut trezoreriei statului. „În vremuri de război, îţi poţi susţine ţara păstrându-ţi economiile în obligaţiuni şi titluri guvernamentale“, a spus premierul.
Forintul s-a depreciat săptămâna aceasta după ce luni a atins maximul ultimelor 14 luni, scăzând cu până la 1,5% într-o singură zi, joi. Yieldul obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa la zece ani a coborât de la vârful de peste 10% atins anul trecut la aproape 7%. Cum banca centrală pregăteşte terenul pentru reduceri de dobânzi, Orban este din ce în ce mai insistent în a le cere şi a-i obliga pe maghiari să-şi folosească banii economisiţi pentru a astupa găurile din finanţe. Noul impozit pe economii face parte dintr-un pachet mai mare de majorări de taxe necesare pentru a aduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB anul viitor.
În primele cinci luni ale anului, Ungaria a înregistrat un deficit bugetar record. Perspectivele sunt întunecate de inflaţie, care, potrivit lui Orban, este cauzată de războiul din Ucraina, premierul insistând pe efectele negative ale sancţiunilor impuse de Occident Rusiei. Orban a rămas cel mai apropiat aliat al Rusiei din UE. Totuşi, el a promis că va „zdrobi“ inflaţia şi o va aduce sub 10% până la sfârşitul anului, iar pentru aceasta va introduce măsuri adiţionale, dacă va fi nevoie. „Inflaţia nu va veni jos de una singură“, a spus premierul. „Trebuie s-o tragem noi în jos, s-o zdrobim şi s-o ţinem ţintuită.“ El face aceste promisiuni când inflaţia deja dă înapoi în Ungaria şi în mare parte din ţările UE în principal mulţumită ieftinirii energiei. În Ungaria, indicatorul a coborât la aproape 20% în luna mai. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 3%. Ministrul dezvoltării economice Marton Nagy a sugerat băncii centrale să ridice ţinta deoarece aceasta a devenit mai greu de atins. În spatele sugestiei se ascunde un adevărat război între guvern şi conducerea băncii centrale. Guvernator este György Matolcsy. În criza economică globală el a fost ministrul de finanţe al lui Orban şi mâna dreapta a acestuia, fiind responsabil de politicile neortodoxe de creştere a veniturilor aplicate atunci – suprataxarea sistemului bancar şi sectorului de retail, printre altele. Între timp, Matolcsy a căzut din graţiile lui Orban, dar după ce instituţia pe care o conduce a profitat material din plin de prietenia sa cu premierul, devenind un critic înverşunat al acestuia. Nagy a fost locotenentul lui Matolcsy la conducerea băncii naţionale, dar a demisionat neaşteptat în 2020 pentru a fi numit ministru al economiei. Nagy este responsabil de noile politici neortodoxe ale guvernului Orban – plafonări de preţuri la unele produse şi obligarea magazinelor de retail să introducă promoţii, spre exemplu. Acum, guvernul face presiuni asupra băncii centrale să reducă dobânzile, în timp ce Matolcsy dă vina pe cadourile electorale oferite de executiv şi pe plafonările de preţ pentru deficitul bugetar uriaş şi inflaţia record.
