• Leu / EUR4.7790
  • Leu / GBP5.6586
  • Leu / USD4.3101
Bănci și Asigurări

PSD propune ca BNR să repatrieze peste 90% din aurul depozitat în străinătate, datorită economiei

PSD propune ca BNR să repatrieze peste 90% din aurul depozitat în străinătate, datorită economiei

Autor: Alina Botezatu

28.02.2019, 09:12 1144

Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

„La articolul 30, după alineatul (3) se adaugă un alineat nou, alin. (4), având următorul cuprins: «Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constiuită ca rezervă.»”, prevede proiectul de act normativ care vizează şi modificarea denumirii acestui capitol din „Administrarea rezervelor internaţionale” în „Administrarea rezervelor”.

Actualul act normativ nu meţionează cât trebuie să fie rezervele internaţionale ale României, ci doar că BNR este autorizată, în condiţiile pe care le stabileşte şi le poate modifica periodic, să efectueze următoarele operaţiuni: să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preţioase; să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu valute; să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii pe piaţa secundară cu bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizaţii financiare interguvernamentale; să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituţii financiare internaţionale, de societăţi bancare şi nebancare; să deschidă şi să menţină conturi la alte bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi bancare şi la instituţii financiare internaţionale; să deschidă şi să ţină conturi şi să efectueze operaţiuni de corespondent pentru instituţii financiare internaţionale, bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi financiare şi bancare, organizaţii financiare interguvernamentale din străinătate, precum şi pentru guverne străine şi agenţiile lor.

Proiectul de act normativ mai vizează ca în caz de diminuare a rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, BNR să prezinte „Parlamentului şi Guvernului, de îndată”, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Legea de funcţionare a BNR prevede în prezent că „dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs”, BNR „va prezenta Guvernului şi Parlamentului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere”.

Atât proiectul de act normativ, cât şi actuale lege includ următoarea frază: „Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei.”

Expunerea de motive arată că proiectul vizează modificarea deoarece economia României este în parametrii pozitivi, tendinţă estimată să continue.

„Evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale. În mod cert, rezultatul acestei evoluţii îl determină politicile macro-economice guvernamentale, în cadrul legislativ aplicat şi măsurile prudenţiale corective adoptate de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României. Faţă de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcţională de piaţă, dar şi faţă de perioada de criză internaţională, situaţia actuală este semnificativ îmbunătăţită, îndreptăţind o abordare diferită în privinţa unora dintre practicile prudenţiale. Perspectivele se menţin pe linia unei evoluţii similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influenţe negative majore”, menţionează Expunerea de motive prezentată de Dragnea şi Nicolae.

Cei doi subliniază că acesta este contextul care i-a făcut să aprecieze că poate fi modificată politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur, deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe.

„Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale, se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate (de fapt 59%, conform datelor BNR, prezentate mai jos - n.red.). Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează nici un fel de venituri (specifice operaţiunilor speciale de tranzacţionare, inclusiv prin constituirea de garanţii), ci, dimpotrivă, achită contravalorea costurilor de depozitare. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară. Deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”, mai arată expunerea de motive menţionată.

Proiectul de act normativ are nevoie de aprobarea Băncii Centrale Europene (BCE).

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 10,1% din rezervele internaţionale ale ţării, iar „în perioada 2005-2018 au variat ca pondere între 7 şi 10%, în funcţie atât de creşterea rezervelor valutare, cât şi de creşterea preţului aurului”, arată un discurs susţinut recent de Liviu Voinea, viceguvernator BNR.

„Cantitatea de aur din rezervă nu s-a schimbat decât marginal din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. (...) Circa 60% (mai precis 59% sau 61.245 kg şi 50 grame) este la Banca Angliei, la Londra, pe strada Threadneedle, în custodia noastră. (...) Tot stocul de aur din lume e circa 150 mii tone, din care aproximativ un sfert se găseşte în rezervele băncilor centrale. Faţă de alte bănci din regiune, avem un stoc mai mare de aur”, a precizat Voinea.

Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală.

Faţă de sfârşitul anului 1989, când rezerva era de 66,4 tone, ea a crescut cu 37,3 tone, respectiv mai mult de 50%, a mai arătat viceguvernatorul Băncii centrale a României.

„Această evoluţie pozitivă s-a datorat unei strategii de creştere a rezervelor internaţionale ale României la un nivel adecvat. Acest lucru a fost necesar în vederea asigurării garanţiei asupra solvabilităţii externe, plăţii la termen a serviciului datoriei externe contractate, atenuării eventualelor dezechilibre conjuncturale şi temporare ale deficitelor balanţei de plăţi (nivel de adecvare a rezervei valutare care să acopere cel puţin trei luni de importuri), stabilizării şi consolidării monedei naţionale. Începând cu 1994, politica de stabilizare şi de consolidare a monedei naţionale a fost de a implementa o serie de măsuri care au vizat: elaborarea Programului de creştere a rezervei internaţionale; efectuarea operaţiunilor de conversie a cantităţii de argint excedentare în aur fin; operaţiunile de transfer de aur din tezaurul central în contul de la Banca Angliei”, a afirmat Voinea, într-un discurs susţinut, la mijlocul lunii februarie, la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.

Programul de creştere a rezervei internaţionale pentru anul 1994 avea în vedere: finanţare externă de la FMI (629 de milioane de dolari) şi G-24 (150 de milioane de dolari), cumpărări nete pe piaţa valutară, conversia unei cantităţi de aproximativ 300 de tone de argint în aur, valorificarea disponibilităţilor valutare prin plasamente pe termen scurt şi eventuale operaţiuni de arbitraj valutar.

„Aurul depozitat în străinătate, obţinut din conversia argintului şi nu numai, a avut o contribuţie esenţială în operaţiunile structurate de finanţare a necesarului imediat de lichiditate, astfel încât România a putut să onoreze la termen toate obligaţiile externe şi să evite intrarea în incapacitate de plată, fără să reducă rezervele valutare. Operaţiunile de finanţare au fost structurate astfel încât s-a menţinut dreptul de proprietate asupra cantităţii respective de aur, precum şi posibilitatea raportării acestuia în nivelul rezervelor internaţionale. La ce foloseşte acum rezerva de aur? Ea foloseşte la ce folosea şi înainte: la asigurarea şi menţinerea credibilităţii externe a ţării ca partener solvabil. (...) Nu se mai fac plăţi în aur, ci în valută. Dar aurul este garanţia că aceste plăţi se bazează pe ceva”, a mai spus Voinea, la Cluj-Napoca.

Transferul celor peste 61 de kilograme de aur din rezervele România către Banca Angliei a fost realizat prin operaţiunile de transfer de aur fizic din anii 1999 şi 2002.

„În vederea pregătirii pentru a face faţă unor eventuale şocuri financiare adverse în perioade de criză sau în situaţia restrângerii accesului la pieţele internaţionale de capital (fapt care s-a şi întâmplat în anul 1999) şi pentru a se implementa un management activ al rezervei în metale preţioase s-a decis consolidarea stocului de aur depozitat în străinătate, similar practicii majorităţii băncilor centrale europene ce deţin rezervă de aur. Administrarea de către Banca Naţională a României a rezervei de aur se realizează în baza Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi are la bază principiile consacrate în practica internaţională, adică siguranţa, lichiditatea şi performanţa investiţiilor. Contul de aur deţinut de BNR la Banca Angliei este un cont alocat, respectiv lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate şi titlul de fineţe al aurului. Efectuarea de operaţiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucţiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deţinut în acest cont neputând fi utilizat de către custode”, a explicat Voinea.

Acest cont a fost deschis înainte de anul 1990, ulterior fiind utilizat în contextul administrării active a rezervei de aur.

S-a utilizat ca instrument în cadrul activităţii de administrare a rezervei de aur depozitul la termen.

„Aceste plasamente au fost efectuate cu contrapartide eligibile, specializate în astfel de operaţiuni şi se încadrau în parametrii de risc aprobaţi la acel moment de către conducerea BNR pentru administrarea rezervelor internaţionale. Oricum, BNR nu putea plasa în depozite decât o parte din rezerva de aur menţinută la Londra din cel puţin două considerente: menţinerea în permanenţă a expunerii totale la riscul de contrapartidă la un nivel acceptabil; menţinerea în permanenţă a unui nivel adecvat de lichiditate pe ansamblul deţinerilor de aur, care să faciliteze obţinerea în timp util şi la un cost rezonabil - în caz de urgenţă - a unui împrumut extern, dimensionat corespunzător”, a detaliat Voinea.

Începând cu anul 2010, abordarea băncilor centrale în ceea ce priveşte rezervele de aur s-a schimbat şi s-a reflectat în reducerea vânzărilor efectuate de către băncile centrale, ba chiar în creşterea cumpărărilor, chiar dacă la un preţ mai ridicat, potrivit viceguvernatorului.

„Acest fenomen se poate observa atât la nivelul unor state europene (în 2018 Ungaria a crescut rezervele de aur de la cca 3 tone la cca 30 tone, în timp ce Polonia a crescut rezervele de aur de la cca 104 tone la cca 125 tone), cât şi în state emergente din America Latină, Orientul Mijlociu şi Asia. Aurul tinde să îşi recâştige rolul strategic în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale, fiind unul dintre puţinele active acceptate fără rezerve în obiectivele investiţionale ale băncilor centrale. Totodată, ca urmare a crizei financiare şi a creşterii riscurilor geopolitice, s-a manifestat o tendinţă de revizuire a politicii unor bănci centrale în ceea ce priveşte depozitarea aurului, prin relativa echilibrare a distribuţiei rezervelor de aur între plasarea în străinătate şi păstrarea în ţară. Autorităţile monetare din Germania, Olanda şi Austria sunt printre principalele care au anunţat, într-un mod transparent, programe de echilibrare a distribuţiei rezervelor de aur între locaţiile din străinătate şi din ţară, prin repatrierea unei părţi a rezervelor de aur depozitate în afara graniţelor. Cu toate acestea, rezerva de aur a Olandei a crescut de la 11% în ţară (în 2014) la doar 31% (2017). Argumentele oferite în favoarea acestor decizii au avut la bază diversificarea riscului, în condiţiile în care aceste state aveau mai mult de 70% din rezerva de aur în străinătate”, a concluzionat Voinea.

CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7790
Diferență: 0,0084
Ieri: 4.7786
Azi: 4.3101
Diferență: 0,0139
Ieri: 4.3095
Azi: 5.6586
Diferență: 0,5169
Ieri: 5.6295
Azi: 4.4487
Diferență: 0,2456
Ieri: 4.4378