• Leu / EUR4.7352
  • Leu / GBP5.3288
  • Leu / USD4.2979
Bănci și Asigurări

Semnele stagnării şi creşterii dezechilibrelor macro: Iulie 2019: avansul exporturilor încetineşte semnificativ, la cea mai redusă rată de creştere din 2012 încoace. Problema este că deficitul comercial se măreşte în continuare

Autor: Iulian Anghel

10 sep 2019 438

♦ Avansul exporturilor de bunuri s-a redus în primele şapte luni din an la doar 2,1%, de la 10,4% în primele şapte luni ale lui 2018 ♦ Este cel mai redus nivel al ratei de creştere din 2012 încoace şi este cel mai puternic semn că Europa încetineşte şi că România trebuie să ia măsuri, cred economiştii.

Atât rata de creştere a exporturilor, cât şi a importurilor au încetinit în primele şapte luni din an, dar încetinirea exporturilor este semnificativ mai mare decât a importurilor şi acest lucru a determinat o majorare a deficitului comercial la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani (9,5 miliarde de euro, la şapte luni). Exporturile, de 40,7 miliarde de euro, la şapte luni au crescut cu 2,1% an/an, iar importurile de 50,2 miliarde de euro au avut un avans de 5,8%. Însă şi pentru importuri şi pentru exporturi rata de creştere este semnificativ mai redusă decât în ultimii ani, iar economiştii spun că, deşi neplăcută, este o evoluţie firească, având în vedere că economia lumii, şi a Europei în special, principalul partener economic al României, încetineşte. În 2018 exporturile creşteau la şapte luni cu 10,4%, iar importurile cu 10,5%.

„Tendinţa de reducere a ratei de creştere este normală. De vreme ce economia lumii îşi reduce ratele de creştere, încetineşte cererea şi apoi, economia României care este ombilical legată de cea a Europei, care şi ea este în corul cvasistagnării, încetineşte. Exporturile încetinesc pentru că cererea nu mai este atât de mare ca în anii trecuţi, iar importurile urmează acest curs pentru că, foarte probabil, vorbim de import de mărfuri care mai apoi ajungea, prin prelucrare, în export“, comentează economistul Laurian Lungu.

INS a publicat luni datele despre evoluţia comerţului internaţional la şapte luni. Dar sunt date brute şi nu este limpede din aceste informaţii preliminare ce a determinat reducerea ritmului creşterii comerţului internaţional – o industrie anume sau o ţară sau două anume – Germania şi Italia, de pildă, parteneri ai României au probleme cu evoluţia creşterii economice.

A provocat destulă uimire un studiu apărut acum două săptămâni care arăta că reducerea ritmului de creştere al economiei germane este mai degrabă provocată de Brexit şi în mult mai mică măsură de războiul comercial lansat de preşedintele american Donald Trump – pentru că economia britanică şi-a redus comenzile. Dacă economia Germaniei scade cu un punct, economia României scade cu jumătate de punct, spunea recent, într-o discuţie cu reporterul ZF, economistul-şef al ING Bank Ciprian Dascălu.

Este plauzibil ca această reducere a ritmului de creştere al exporturilor româneşti să fie provocată de o ţară. Dar nu este exclus să fie provocată de o industrie, spune economistul Laurian Lungu.

Date mai clare vor fi când INS va publica buletinul de comerţ exterior la şapte luni. „Ne aşteptăm la decelerarea exporturilor şi importurilor totale spre ritmuri an/an de 3,4%, respectiv 6,5% în 2019, urmată de redinamizare în intervalul 2020-2021 (evoluţii medii anuale de 4,6%, respectiv 5,8%), pe fondul perspectivelor de depreciere a cursului real efectiv al leului şi de rebalansare a politicii economice interne“, spune Andrei Rădulescu, economist-şef al Băncii Transilvania, într-o notă către investitori, comentând datele INS.

Potrivit INS, deficitul comercial a ajuns la şapte luni la 9,4 mld euro, mai mari cu 1,9 mld. euro (plus 26%) decât în perioada similară a anului trecut. Exporturile au fost de 40,7 mld. euro, iar importurile de 50,2 mld. euro.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,0% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi respectiv 30,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri la şapte luni a fost de 31,4 miliarde euro la expedieri şi de 37,5 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi şi 74,7% din total importuri.

România este sensibilă la o scădere a Europei tocmai pentru că are o valoare atât de mare a schimburilor comerciale cu ţările Uniunii. De pildă, comerţul Marii Britanii cu UE, deşi foarte mare, înseamnă doar 40% din exporturile ţării.

 
Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7352
Diferență: -0,0042
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2979
Diferență: 0,7619
Ieri: 4.2803
Azi: 5.3288
Diferență: 0,3106
Ieri: 5.3251
Azi: 4.3226
Diferență: 0,0324
Ieri: 4.3235