Bănci și Asigurări

Slovacia creşte presiunea pe bănci pentru finanţarea promisiunilor populiste. Are după cine să se ia

Slovacia creşte presiunea pe bănci pentru finanţarea promisiunilor populiste. Are după cine să se ia

Autor: Catalina Apostoiu

07.11.2019, 00:05 353

Coaliţia de guvernământ din Slovacia va pune noi presiuni pe bănci pentru finanţarea reducerilor de taxe şi cheltuieli sociale mai mari în condiţiile în care aceasta îşi înăspreşte criticile aduse industriei financiare înainte de alegerile din 2020, relatează Bloomberg.

Guvernul ţării va dubla o taxă specială la 0,4% din depozite anul viitor, a anunţat Robert Fico, preşedintele Partidului Smer. Decizia, susţinută de partenerii de coaliţie ai Smer, reprezintă o „reacţie dură a guvernului faţă de comisioanele exorbitante“ percepute de bănci“, a adăugat Fico.

Taxa a fost introdusă în 2021 pentru a ajuta la crearea unei protecţii pentru potenţiale crize, aceasta urmând să expire la sfârşitul anului trecut, potrivit Reuters. Industria bancară a ţării şi-a exprimat opoziţia luna trecută faţă de propunerea prelungirii aplicării acesteia.

Partidul de stânga Smer vrea să respecte termenul-limită de aplicare a taxei, dar intenţionează în schimb să dubleze taxa în ultimul an, a anunţat Fico, iar aceasta pentru că băncile din Slovacia, în mare parte cu capital străin, se numără printre cele mai profitabile din Uniunea Europeană.

Cele mai mari dintre acestea au evitat problemele cu care s-au confruntat alte bănci din Europa în deceniul de la criza financiară. Profiturile combinate ale acestora au avansat cu 4,7%, anual la 640,3 milioane de euro anul trecut. În primele 9 luni ale acestui an, profitul a scăzut cu 4,2%, la 497 milioane de euro.

Se estimează că majorarea taxei va aduce 130 milioane de euro în plus la bugetul ţării.

Popularitatea celor trei partide ce alcătuiesc coaliţia de guvernământ din Slovacia a avut de suferit de la uciderea anul trecut a unui reporter de investigaţie ce a declanşat cele mai ample proteste de la căderea comunismului, forţându-l pe Fico să demisioneze din poziţia de prim ministru, scrie Bloomberg.

Ca răspuns, guvernul a adoptat un pachet de stimulente fără precedent, abandonându-şi planul de a echilibra bugetul. Decizia a renunţa la echilibrarea bugetului în acest an şi anul viitor a venit în urma încetinirii creşterii economice.

Ţările din întreaga regiune au încercat să forţeze băncile să contribuie mai mult la finanţarea cheltuielilor crescute pentru beneficii sociale. În Ungaria, prima ţară din estul Europei care a introdus o taxă specială pe bănci, decizia a şters jumătate din valoarea celei mai mari bănci a ţării, OTP Bank.

În România, aşa-numita „taxă pe lăcomie“ i-a pus pe fugă pe investitori, determinând vânzări masive pe bursă anul trecut.

În Cehia, băncile au fost de acord să contribuie cu o parte din profituri la un fond naţional de dezvoltare pentru a scăpa de ameninţarea impunerii unei taxe speciale pe sector. Premierul Andrej Babis declara în mai că vrea ca diviziile SocGen, Erste Bank, KBC şi UniCredit să plătească o sumă iniţială de 6 miliarde de coroane către fond în 2020 pentru a ajuta la finanţarea proiectelor de investiţii publice, potrivit Prague Monitor.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO