Intenţia de modificare a „taxei pe stâlp“ în sensul reducerii cotei actuale de la 1,5% la 1% începând de anul viitor este pozitivă, dar insuficientă, având în vedere impactul negativ semnificativ pe care l-a avut acest impozit asupra mediului de afaceri, schimbarea avută în vedere de autorităţi fiind doar o măsură „reparatorie“ care va atenua consecinţele nefavorabile, apreciază consultanţii fiscali. Specialiştii susţin că este necesară şi reevaluarea bazei de impunere şi aplicarea impozitului la valoarea contabilă netă şi nu cea brută. Au existat şi discuţii cu privire la posibilitatea exceptării unor anumite tipuri de construcţii de la plata acestei taxe, urmând ca veniturile colectate să se facă venit la bugetul autorităţilor locale.
Consultanţii fiscali şi oamenii de afaceri au criticat acest impozit controversat, intrat în vigoare la începutul acestui an, şi au cerut modificarea sau eliminarea lui. Ei au avertizat că impozitul pe construcţiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, va crea distorsiuni între companii, va duce la creşterea impozitului pe profit şi va afecta economia.
Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de „taxa pe stâlp“ având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate. Iar economia va fi afectată prin nerealizarea unor investiţii.
Impozitul pe construcţiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri.
„Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului. Modificarea ratei impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% este o decizie pozitivă, dar insuficientă“, a comentat Mihaelei Mitroi, liderul Departamentului de Cconsultanţă fiscală şi juridică al PwC România.
Ea consideră că este nevoie şi de reevaluarea bazei de impunere. „În acest moment, aceasta se aplică la valoarea contabilă brută a activelor supuse impozitării. Or, acest lucru nu ţine cont de uzura normală a unor astfel de echipamente. Considerăm că baza de impunere ar trebui să fie valoarea contabilă netă şi nu cea brută“.
În ceea ce priveşte impactul „taxei pe stâlp“ asupra încasărilor bugetare, veniturile au depăşit cu mult estimarea iniţială de 488 mil. lei, întrucât - conform ultimelor rectificări ale bugetului de stat pe anul 2014 - impozitul pe construcţii declarat la termen de către contribuabili pentru anul 2014 se situează la 1,5 mld. lei. Prin urmare, este loc pentru scăderi de taxă sau scutiri în această sferă de taxare, apreciază Andra Caşu, tax senior manager la EY România.
„Modificarea «taxei pe stâlp» în 2015 în sensul reducerii cotei actuale de la 1,5% la 1% va avea un impact favorabil la nivelul contribuabililor având în vedere scăderea poverii fiscale. În plus, în prezent există discuţii cu privire la posibilitatea exceptării unor anumite tipuri de construcţii de la plata acestei taxe, urmând ca veniturile colectate să se facă venit la bugetul autorităţilor locale“, mai spune Andra Caşu.
Sumele încasate din taxa pe construcţii vor fi repartizate bugetelor locale, însă pentru o administrare cât mai simplă din perspectiva companiilor, acest impozit va fi colectat iniţial la bugetul de stat, urmând ca prin norme de aplicare să fie stabilit mecanismul de repartizare către bugetele locale, după cum a indicat ministrul finanţelor.
În condiţiile în care pentru anul 2014 guvernul a preconizat încasări din taxa pe construcţii speciale la circa o treime din ce înţelegem că se va încasa efectiv, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România, consideră că reducerea cotei de impozitare la 1% şi excluderea din baza impozabilă a amenajărilor la spaţiile închiriate vor avea cu siguranţă efecte pozitive la nivelul companiilor. Însă, aceste măsuri sunt doar măsuri „reparatorii“ care ar reduce din impactul negativ al introducerii acestei taxe.
Eventualele excepţii de la „taxa pe stâlp“ au ajuns subiect de dispută între ministrului finanţelor Ioana Petrescu şi ministrului delegat pentru energie Răzvan Nicolescu. Ioana Petrescu a spus că taxa nu va fi aplicată pentru sondele petroliere din Marea Neagră, întrucât acestea sunt localizate în afara teritoriului României şi a apelor teritoriale. Declaraţia a venit după ce Răzvan Nicolescu a arătat că lui nu îi plac excepţiile - cu referire la faptul că sondele din Marea Neagră vor fi exceptate de la plata taxei.
Investitorii străini au avertizat că vor fi obligaţi să-şi reconsidere planurile de investiţii în urma introducerii impozitului pe construcţii speciale.
Iar declinul puternic al investiţiilor publice, precum şi ajustarea cheltuielilor de investiţii ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp“, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei, care a revenit în primul semestru în „recesiune tehnică“.
Impozitul pe construcţiile speciale şi acciza suplimentară la combustibili, cele două taxe noi din 2014 care au stârnit dezbateri aprinse şi multe critici, au adus în primul semestru la buget 1,4 mld. lei (peste 300 mil. euro). Iar dacă adăugăm şi încasările din cele trei taxe suplimentare pentru sectorul energetic iniţiate anul trecut şi perpetuate şi în 2014, suma „extrasă“ din economie prin aceste impozite se apropie de 2 mld. lei, potrivit informaţiilor transmise de Agenţia Naţională de administrare Fiscală la solicitarea ZF. Suma colectată din „taxa pe stâlp“ în primul semestru a fost de 751,4 mil. lei, mult peste nivelul estimat.
Cu toate că Ministerul Finanţelor a agasat mediul de afaceri cu noi impozite şi taxe majorate în acest an, după cele două valuri de modificări fiscale din 2013, veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât în prima jumătate a anului 2014 spre 15% din PIB, marcând unul dintre cele mai slabe semestre din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimii patru ani.
