Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa monetară localădoar aproape un miliard de lei (220 mil. euro) în iunie,reprezentând mai puţin de un sfert faţă de suma propusă, de 4,6miliarde de lei, în condiţiile în care nu s-a înţeles cu băncile înprivinţa randamentului. Suma atrasă nu acoperă nici măcar volumultitlurilor ajunse la scadenţă, de circa 1,7 miliarde de lei.
"Aceasta ne determină să credem că arieratele sunt probabil încreştere, ceea ce afectează negativ activitatea economică", spuneVlad Muscalu, analist la ING Bank. El apreciază că Finanţele au pusprobabil presiune pe cheltuielile publice, întrucât trebuia săatingă ţinta trimestrială de deficit.
Pentru anul acesta, Guvernul a renegociat cu Fondul MonetarInternaţional ţinta pentru deficitul bugetar la 6,8% din ProdusulIntern Brut, faţă de 5,9%, cât se stabilise iniţial. Revizuirea avenit pe fondul deteriorării prognozei privind evoluţia economiei,de la un scenariu iniţial de creştere cu 1,3% la o contracţie cu0,5%.
Pentru prima dată în ultimul an, Finanţele au fost puse în iunieîn situaţia de a respinge toate ofertele de cumpărare de titluri destat la două licitaţii consecutive, în condiţiile în care băncileau cerut randamente "neacceptabile". Ministrul finanţelor SebastianVlădescu a declarat într-un interviu acordat recent ZF că se"luptă" cu băncile care cereau randamente chiar şi de 8% pe an, încreştere de la 6% pe an în aprilie-mai, deşi nici dobânda BNR şinici ratingul de ţară nu s-au deteriorat. Investitorii aureacţionat însă la revenirea aversiunii faţă de risc pe pieţeleinternaţionale, iar în plus la Bucureşti a reapărut şi risculpolitic, pe fondul iniţierii unei moţiuni de cenzură.
Percepţia mai acută de risc s-a văzut în evoluţia poliţelor deacoperire a riscului de neplată (cotaţiile credit default swap),care au urcat cu 150 de puncte faţă de începutul lunii mai, până laun vârf de 370 de puncte de bază. Aceasta înseamnă că un investitorar trebui să plătească o primă de 37.000 de euro pentru a asiguraîmpotriva riscului de neplată obligaţiuni româneşti pe cinci ani învaloare de un milion de euro.
Trezoreria a reuşit să plaseze în iunie titluri la randamentemai mici decât cele la care se tranzacţionau maturităţi similare pepiaţa secundară, însă volumele au fost mult mai mici decât celeplanificate.
Spre exemplu, obligaţiunile pe cinci ani au fost plasate la unrandament de 6,99% pe an, în timp ce pe piaţa secundară titlurilese tranzacţionau la 7,2% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
