Băncile nu au avut de ales decât să conteste ordinul ANPC prin care se dorea ca suma dobânzii să fie egală cu suma principalului, pentru că nu puteau aplica o formulă matematică care nu există, a spus Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat în luna mai că a amendat 19 bănci, acuzând instituţiile bancare de practici înşelătoare de calcul al ratelor, după ce a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani.
„ANPC a pus o perspectivă pe care orice om şi-o doreşte. Omeneşte, fiecare om şi-ar dori, mai ales în perioadă de criză, să aibă o sarcină de plată mai mică. De câte ori cineva vine şi creează o aşteptare reală sau nu, logică sau nu, raţională sau nu, orice om şi-ar dori ca sarcina de plată să i se reducă şi această promovare publică încă dintr-un început cumva în afara comportamentului logic al unei astfel de instituţii, comunicarea este mai puţin un atu al unei instituţii de control, iar aceasta a venit extrem de negativă şi intensă şi a pus degetul în mod vădit pe un comportament înşelător al băncilor“, susţine Florin Dănescu.
El a explicat că băncile din România au contestat ordinul ANPC pentru că nu au avut de ales, nu puteau aplica o formulă matematică care nu există.
„Suma dobânzii din cadrul ratei de plată lunare este mai mare la început decât principalul. Formula matematică spune aşa, că în prima lună ai toată datoria cea mai mare, tot creditul, atunci înmulţeşti dobânda cu creditul, deci cu soldul mare. Nu poţi să ai decât o dobândă mare când soldul este mare. Nu poţi să ai o dobândă mică cu sold mare sau un sold mic cu o dobândă mare. Cele două tipuri de formule, cu rate egale sau descrescăoare, funcţionează peste tot oferind posibilitatea alegerii clienţilor pentru cei care pot plăti mai repede să plătească în rate descrescătoare, iar pentru cei care nu pot plăti mai repede şi asta le permite să aibă o sumă de credit mai mare, să poată să-şi ia un credit mai mare dar tot în limita capacităţilor de plată. Reglementar, pe lei, gradul de îndatorare este de maximum 40% din care deja scazi nişte cheltuieli de subzistenţă şi aşa mai departe. Este destul de jos şi nu întâmplător în România este dificil să iei un credit“, a mai adăugat Florin Dănescu.
În acelaşi timp, preşedintele executiv al ARB a amintit că ANPC nu a venit cu un exemplu de plată pentru că matematic nu se poate şi a cerut doar principial şi în cadrul ordinului ca suma dobânzii să fie egală cu suma principalului. Florin Dănescu a mai detaliat că nu se poate ataca principiul economic care spune că dobânda se aplică la soldul datoriei.
„De exemplu, dacă în prima lună avem această sumă, 100 lei, avem o dobândă de 8%, aplicăm 8% la 100 lei, în a doua lună aplicăm 8% la 100 lei minus primul principal, şi aşa mai departe când ajungi în ultima lună când practic dobânda este aproape zero şi rămâne doar rata din principal. Dacă am pune din mână ceea ce spune ANPC ar însemna că atât contractul, cât şi pe lege ai modifica un tip de calcul al datoriei clientului către bancă. Am ajunge în instanţă pentru că nu putem arăta un astfel de calcul. De obicei ratele descrescătoare sunt alese de cei care nu sunt la limită, care au venituri mai mari şi o nevoie de credit mai mică. Ratele descrescătoare sunt foarte mari la început.“
Unele bănci sancţionate de ANPC, precum Raiffeisen Bank România, BRD, Banca Transilvania şi Alpha Bank au obţinut deja “n instanţă suspendarea ordinului emis de ANPC cu privire la modul de calcul al ratelor de credit.
În ceea ce priveşte un alt subiect de mare importanţă din zona bancară, Florin Dănescu a explicat în cadrul ZF Live că profitul mare al băncilor este un mit pentru că pe baza cifrelor se constată că de-a lungul timpului întotdeauna în industria bancară, indiferent de rata de profitabilitate, randamentul a fost mai jos decât al celorlalte industrii din România.
„A fost păcat că în perioada aceasta în care au fost discuţii despre creşterea preţului energiei la cote înalte, cu sute de procente profitabilităţi crescute s-a încercat să se lipească şi industria bancară de această percepţie, care a fost incorect, costisitor şi ireal. Dacă ai o creştere a profitabilităţii bancare cu 14% an/an, nu se compară cu creşterea profitabilităţilor de sute la sută. Totuşi percepţia a fost creată că aceste două industrii au profituri nerezonabile în această perioadă. Există o explicaţie pentru care lumea percepe că industria bancară are profituri mari pentru că în sumă absolută este un volum mare. Când auzi că are 2 mld. euro industria bancară, de fapt industria bancară este formată de 32 de bănci care au făcut profitul acesta împreună şi tot profitul acesta nu face cât o fabrică din energie, percepţia se schimbă radical. Când afli că randamentele sunt mai mici decât în toate celelalte industrii percepţia se schimbă.“
Preşedintele executiv al ARB a mai adăugat că pe cifre, la nivel european, industria bancară din România este una dintre cele mai eficiente industrii din Europa.
„Indicatorul costuri supra venituri este cel mai bun din Europa. Asta vine în urma acelei tăieri, ajustări financiare din timpul crizei financiare a industriei bancare. Nu de aici vin dobânzile mari pe care le au băncile din România şi pe care le au toate ţările din zonă. Media ţărilor din zonă ca şi dobândă este mai mare de două ori faţă de media ţărilor vechi, capitaliste, dezvoltate în Europa. Provizioanele mai mari făcute în anii trecuţi, care s-au dovedit a fi mai mari decât realitatea, s-au reversat acum pe profituri, venituri. Veniturile acestea nu sunt ale acestui an din creditele din acest an, ci din atenţia mare din trecut. Este un alt tip de industrie. Dacă ne uităm pe profitul anual, nu este absolut deloc relevant ca să observe industria, ca alte industrii, trebuie să te uiţi pe o medie de 10 ani“, a mai spus Florin Dănescu.
