Guvernul Boc mizează pentru anul viitor pe o creştere a veniturilor totale cu peste 9%, la aproape 200 mld. lei, însă în ipoteza unei creşteri economice de 3,5-4% care nu mai este deloc credibilă.
Deocamdată, autorităţile române nu au actualizat indicatorii macro pentru 2012 pe care trebuie fundamentat bugetul. Odată ce prognozele vor fi actualizate, Finanţele trebuie să refacă schiţele proiectului de buget.
Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, în ultima perioadă au apărut chiar prognoze ce indică o creştere economică mai slabă decât în acest an. Cert este că acum nu există o prognoză oficială privind creşterea economică de anul viitor, care este esenţială pentru construcţia bugetului.
Executivul nu poate să-şi facă bugetul pe 2012 fără indicaţiile misiunii FMI care vine la Bucureşti de-abia pe 25 octombrie, astfel că şi-a asumat încă o dată încălcarea obligaţiei legale de a trimite proiectul în Parlament până la jumătatea acestei luni, astfel încât să existe timp suficient de dezbatere.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, a adus în discuţie şi Comisia Europeană, susţinând că estimările CNP, pe care se fundamentează construcţia bugetară, vor fi publicate după anunţul Comisiei dinspre sfârşitul acestei luni, care va include previziuni actualizate pentru toate ţările europene, inclusiv pentru România.
Analiştii au recomandat o abordare prudentă la întocmirea bugetului pentru anul viitor, impunându-se măsuri suplimentare de consolidare fiscală. În condiţiile ajustării estimării de creştere economică de la 4% la 2% - cifră spre care converg majoritatea prognozelor, plusul de deficit bugetar ar ajunge la 0,8%-1% din PIB, conform estimărilor. Problema este că deficitul bugetar ar trebui să fie ajustat anul viitor la 3% din PIB, faţă de 4,4% din PIB în acest an.
Experienţa arată că autorităţile s-au bazat în anii trecuţi pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA. Rezultatele puţin încurajatoare legate de îmbunătăţirea colectării nu ar justifica o proiecţie hazardată a Guvernului Boc legată de veniturile bugetare.
Guvernele care s-au perindat de-a lungul anilor au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste şi au prognozat venituri bugetare mult mai mari comparativ cu încasările din anul precedent, riscând o supraestimare a posibilităţilor de a strânge impozite.
Însă, indiferent de regimul de taxare din România, veniturile publice ca pondere din PIB au rămas la un nivel relativ constant, de circa 30%.
Cum ar putea creşte veniturile
Teoretic, potenţial de creştere a veniturilor există, în principal prin creşterea ratei de colectare la buget, dar România are cu certitudine o problemă la acest capitol. Creşterea gradului de colectare ia timp, iar o majorare a taxelor nu ar fi indicată având în vedere revenirea lentă a economiei.
La nivelul UE, cota TVA a fost majorată în multe ţări şi este de aşteptat să nu mai revină la vechile valori, cel puţin până când deficitele bugetare nu se încadrează în ţinta de sub 3% din PIB. Însă exemplul Ungariei, care a anunţat că de la 1 ianuarie 2012 majorează TVA la 27% (păstrând şi cote intermediare de 15% şi 8%), arată că TVA, chiar dacă a ajuns la 24% în România, poate să fie majorată suplimentar. Contrar ideii acreditate de politicienii locali, Comisia Europeană nu impune un plafon maxim pentru TVA, problema Bruxelles-ului fiind de fapt cotele reduse.
Contribuţiile sociale sunt deja destul de mari, iar o majorare a cotei unice nu ar fi indicată.
Investitorii străini cer reducerea TVA şi a contribuţiilor sociale, care ar fi mai mult decât binevenite pentru oamenii de afaceri şi pentru consumatori.
Mai este şi problema evaziunii fiscale, unde autorităţile au câmp de manevră.
"Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare în România nu ţine de putinţă, ci de voinţa politică, deoarece există suficient spaţiu de îmbunătăţire a eficienţei colectării, precum şi cheltuirii banului public. Realizarea unui deficit bugetar de 3% din PIB, în condiţiile diminuării prognozei de creştere economică ar fi posibilă prin continuarea restructurării aparatului bugetar, prin reducerea numărului funcţionarilor publici, care vor induce scăderea cheltuielilor cu salariile, precum şi cu bunurile şi serviciile", spune Melania Hăncilă, economistul- şef al Volksbank.
În Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014, nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat să crească de la un nivel de 33,6% din PIB în anul 2011 până la 33,9% din PIB în anul 2012 în principal pe seama creşterii semnificative a absorbţiei fondurilor europene post-aderare.
Rămâne de văzut cât de multe fonduri europene vom absorbi. Evoluţia din ultimii ani nu este foarte încurajatoare: din 2007 până în prezent în economia locală au intrat doar 725 mil. euro, bani curaţi de la Bruxelles, adică 3,7% din fondurile puse la dispoziţie de UE.
Ce s-a întâmplat cu veniturile în ultimii ani
După introducerea cotei unice în 2005, veniturile bugetare s-au înscris pe un trend ascendent. Sumele colectate în 2008 au ajuns la 165,5 mld. lei, dublu faţă de nivelul din 2004.
În 2009 însă, când economia s-a cufundat în recesiune înregistrând un declin de 7,1%, veniturile bugetare au scăzut cu circa 5%.
Pentru a aduce mai mulţi bani la buget autorităţile au optat anul trecut pentru majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%.
TVA aduce cei mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind a doua resursă pentru bugetul general după contribuţiile sociale. Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată de nivelul cotei, dar şi de tendinţa vânzărilor cu amănuntul şi gradul de evaziune fiscală, sumele colectate la buget fiind de natură să crească pe măsură ce consumul şi economia îşi revin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
