► Modificarea, propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, vizează lărgirea universului investiţional al fondurilor de pensii private Pilon II şi Pilon III prin posibilitatea investiţiei în obligaţiuni
► Acţiunile, precum Nvidia, Apple, UiPath lipsesc momentan
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), sub semnătura noului preşedinte Alexandru Petrescu, intenţionează să lărgească universul investiţional pentru fondurile de pensii private prin includerea posibilităţii investiţiei în obligaţiuni emise de statele membre ale clubului select al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Astfel, administratorii fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II şi cei ai fondurilor de pensii facultative Pilon III, ar putea să investească în titluri de stat emise de ţări precum SUA, Australia, Columbia, Costa Rica, adică de cele 38 de ţări membre ale OCDE. România nu este membră OCDE însă în urma deciziei Consiliului Organizaţiei din 25 ianuarie 2022, au fost demarate discuţiile de aderare.
“15% din activele fondului de pensii private pot fi investite în titluri emise de state terţe, admise la tranzacţionare şi care se tranzacţionează pe o piaţă reglementată din România, din state membre ale Uniunii Europene ori din state aparţinând Spaţiului Economic European sau pe o piaţă reglementată şi supravegheată dintr-un stat membru O.C.D.E”, se arată în norma ASF pentru modificarea normei 11/2011 aflată în consultare publică până pe 16 martie 2024. Ponderea menţionată mai sus reprezintă circa 20 mld. lei raportată la activele fondurilor de pensii private.
OCDE este continuatoarea fostei Organizaţii Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanţat de SUA pentru reconstrucţia continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenţia care a consfinţit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris şi a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând circa 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizaţiei se află la Paris, Franţa. Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române.
Pe lângă titlurile de stat, investiţiile fondurilor de pensii în state OCDE pot fi realizată şi prin obligaţiuni municipale (10% din active cu tot cu expunerea pe România, UE, Spaţiul Economic European), dar şi prin obligaţiuni supranaţionale, fonduri de investiţii, ETF-uri.
“Orice lărgire a universului investiţional este binevenită creând noi oportunităţi de diversificare”, spune Radu Crăciun, preşedinte al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat şi director general al BCR Pensii.
În prezent, portofoliul fondurilor de pensii private este format în proporţie de circa 66% de titluri de stat, 24% acţiuni iar restul în alte instrumente financiare.
Pentru că fondurile de pensii devin “natural” din ce în ce mai mari, prin viramanetul mediu lunar de circa 1,3 mld. lei din contribuţia de 4,75% din venitul brut lunar al salariaţilor, acestea sunt nevoite să se orienteze spre plasamente în străinătate având în vedere că la Bursa de Valori au ajuns la deţineri semnificative fiind şi cei mai mari investitori. În cea mai mare listare din istoria bursei, cea de 9,3 mld. lei, a Hidroelectrica, fondurile de pensii au subscris jumătate din IPO iar în prezent au un pachet de circa 10% din acţiuni.
“Este de salutat decizia autorităţilor de a lărgi universul investiţional pentru fondurile de pensii private şi să includă pieţele din statele membre OECD. Dacă este adoptată în forma propusă, norma urmează să permită investirea unor sume de 20 miliarde de lei în titluri de stat emise de Columbia sau Costa Rica, dar şi Australia sau Statele Unite ale Americii. Totuşi, modificările propuse nu permit şi investirea pe pieţele de capital din statele membre OECD, ceea ce înseamnă că nu vom vedea prea curând acţiuni Apple, Nvidia sau Tesla în portofoliile fondurilor de pensii private ale românilor”, spune George Moţ, analist al sectorului de pensii private şi administrator al platformei desprepensiiprivate.ro.
Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au înregistrat în 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, cea mai bună performanţă anuală din întreg istoricul sistemului şi cu peste 10 puncte procentuale peste rata inflaţiei pe 2023, potrivit APAPR. În acelaşi timp, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), o valoare record pentru sistem, în creştere cu 31,4% faţă de sfârşitul anului 2022.
La Pilonul II de pensii private sunt înscrişi 8,1 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună, scrie Mihai Bobocea, purtător de cuvânt APAPR în cel mai recent newsletter al al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR). Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare.
Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câştig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor.
Fondurile de pensii au ajuns cei mai mari acţionari ai unor companii precum Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, MedLife.
