Nicicând în istoria post-decembristă de 23 de ani a bursei româneşti indicele principal BET nu a mai avut o prăbuşire atât de abruptă determinată integral de factori interni. Nicicând mecanismul cu privire la extinderea automată a limitelor de variaţie nu a intrat în vigoare în cazul Băncii Transilvania şi BRD, doi dintre cei mai mari emitenţi de la bursă, aşa cum s-a întâmplat miercuri, 19 decembrie 2018.
Banca Transilvania se prăbuşea miercuri după-amiază chiar şi cu 20% după ce operatorul pieţei de capital a modificat parametrii de tranzacţionare în condiţiile în care de exemplu la ora 13:00 în sistemul bursei nu figura niciun cumpărător pentru acest emitent. La fel şi în cazul BRD, potrivit datelor BVB. Practic în piaţă erau prezenţi vânzători care încercau să tranzacţioneze pachete de acţiuni TLV, dar nu găseau contraparte.
Şi grupurile-mamă ale unor bănci cu activitate în România, de exemplu Erste şi Raiffeisen Bank, scădeau ieri pe bursele externe în condiţiile în care „taxa de lăcomie“ anunţată de Ministerul Finanţelor ar putea să înjumătăţească profiturile bancare, iar ulterior instituţiile de credit să „transmită“ clienţilor presiunea din partea statului. În plus, posibilitatea de retragere din Pilonul II de pensii private este o măsură care afectează nu doar cotaţiile bancare, ci şi întreagă bursa de la Bucureşti în condiţiile în care cei şapte administratori sunt printre cei mai mari acţionari instituţionali de la bursa locală.
Indicele BET înregistra miercuri după-amiază o prăbuşire de 12% şi nu doar că a pierdut în câteva ore întreg câştigul din 2018, ba chiar a intrat în teritoriu negativ cu circa minus 4%.
Bursa de la Bucureşti suferă o lovitură dură prin aplicarea unor măsuri care nu atrag investitori şi despre care unii analişti consideră că vor avea un impact negativ asupra economiei.
Chiar dacă Executivul ar putea totuşi să se răzgândească şi să revină asupra deciziilor, chiar şi în ceasul al doisprezecelea, cuţitul în spatele pieţei de capital din România a fost deja înfipt şi a lăsat o rană mult prea adâncă pentru a se vindeca curând.
Guvernul nu a cântărit mijloacele, ci a sărit direct la dorinţe, ceea ce a dus un sentiment de deja vu participanţilor la piaţă prin care le-a adus aminte de criza financiară din 2007 cu un roşu aprins pe ecranele monitoarelor.
La baza prăbuşirilor se află însă modalităţile prin care Executivul intenţionează să peticească un buget mult prea generoas pe care îl permite statutul de a doua cea mai săracă economie din Uniune Europeană, fără a se consulta cu participanţii la piaţă.
liviu.popescu@zf.ro
