Bursele europene erau pe plus la finele şedinţei de tranzacţionare de luni, 9 ianuarie, investitorii sperând că temperarea inflaţiei pe oricare dintre cele două părţi ale Atlanticului va permite băncilor centrale să îşi reducă ritmul de creştere a dobânzilor de referinţă în 2023, conform publicaţiei britanice Financial Times.
Indicele paneuropean Stoxx 600 se aprecia cu 0,8% în ultimele ore ale sesiunii de ieri, după un avans de 4,2% săptămâna trecută. La Frankfurt, DAX urca cu 1,1%, în timp ce indicele parizian CAC creştea cu 0,6%. FTSE-MIB din Milano era pe plus cu 0,8%, iar FTSE 100 din Londra avea o evoluţie relativ liniară. La Bucureşti, indicele principal BET, înregistra o dinamică de 1,1%, după un plus de 4% în prima săptămână de tranzacţionare a anului.
În Statele Unite, Dow Jones Industrial Average, S&P 500 şi Nasdaq Composite creşteau cu 0,5% până la 1,3%. Cea mai mare economie la nivel mondial a anunţat 223.000 de locuri de muncă nou create în ultima lună de anul trecut, mai mult decât preconizau economiştii, însă sub avansul de 256.000 din noiembrie. Oficialii băncii centrale americane ar fi „încurajaţi“ de semnele conform cărora creşterile salariale ar începe să scadă, spune Mark Haefele, director de investiţii în cadrul administratorului de active UBS Global Wealth Management, ţinând cont că piaţa muncii rămâne prea „încordată“ pentru ca Rezerva Federală să oprească ciclul de majorare a dobânzilor.
Cele mai recente rate ale guvernului din Washington DC au arătat un avans de 4,6% al mediei câştigurilor orare în decembrie, de la 4,8% în luna precedentă. în 2022, Fed a majorat ratele dobânzilor de la aproximativ zero la 4,25%-4,5%.
Investitorii estimează că şansele ca banca centrală să ridice ratele cu un sfert de punct procentual la finele lunii ianuarie ajung la circa 75%. Anterior, instituţia a crescut dobânzile la dolari cu 0,75%.
Datele privind inflaţia din SUA sunt aşteptate să surprindă o creştere anuală de 6,6% în decembrie, după un plus de 7,1% în noiembrie, ceea ce ar marca cel mai scăzut procent din octombrie 2021.
Dolarul american s-a depreciat cu 8% în ultimele treci luni, pe măsură ce traderii continuă să mizeze pe faptul că Rezerva Federală va majora ratele dobânzilor într-un ritm mai scăzut în primele luni din 2023.
„Economia americană rămâne rezilientă, însă pe un trend descendent”, explică Florian Ielpo, şeful diviziei macro a Lombard Odier Asset Management, citat de FT. Totuşi, reducerea ritmului inflaţiei din Europa şi relaxarea măsurilor de combatere a coronavirusului din China înseamnă că „pentru majoritatea activelor de risc, direcţia s-a păstrat la fel la nivel global – anume în sus”, adaugă Ielpo.
Inflaţia din zona euro a coborât la o singură cifră în decembrie, mai exact la 9,2%, după ce se încadrase peste pragul de 10% în precedentele două luni. O serie de date publicate luni arată că nivelul şomajului a scăzut la minimul ultimilor 24 de ani în noiembrie, ceea ce ar determina Banca Centrală Europeană să îşi continue programul de înăsprire a politicilor monetare.
