Fondul de investiţii Artă Românească, cu un portofoliu format din tablouri ale pictorilor Nicolae Grigorescu şi Nicolae Tonitza, este singurul de acest tip de pe piaţa locală şi a strâns în primul an de funcţionare 1,8 milioane de euro de la 41 de investitori.
Administratorul fondului, Certinvert, a semnat un parteneriat cu Banca Transilvania pentru a ajunge în portofoliile clienţilor de private banking ai băncii, care au active de peste 100.000 de euro şi caută acum alternative la depozitele bancare sau la investiţiile pe bursă, care nu au fost prea profitabile în ultimii ani.
Fondul administrat de Certinvest deţine o cotă de 10% din piaţa locală de artă (după valoarea achiziţiilor) care în 2011 a ajuns la o valoare de 13,7 milioane de euro, mai mult cu 65% faţă de anul precendent. Valoarea pieţei este calculată în funcţie de operele de artă tranzacţionate pe parcursul unui an.
Cei mai importanţi jucători de pe piaţa de artă sunt colecţionarii persoane private, însă băncile şi alte instituţii financiare sunt tot mai active la licitaţii şi cumpără tablouri în nume propriu sau în conturile clienţilor.
"În România, colecţionarii de artă provind din rândul medicilor, al diplomaţilor, dar şi al investitorilor imobiliari, persoane preocupate nu doar de o posibilitate de câştig, dar şi de frumos", a spus Irina Cios, director la Centrul Internaţional de Artă Contemporană.
Indicele de referinţă al pieţei de artă a crescut în 2011 cu 16,5% în euro, apreciere peste cea adusă de investiţiile clasice, precum depozitele bancare sau acţiunile. Anul trecut dobânda medie la depozitele bancare în euro a fost de circa 3%, în timp ce indicele de referinţă al bursei de la Bucureşti a scăzut cu 17%. Piaţa de artă este însă mai puţin transparentă şi mai puţin lichidă decât piaţa de acţiuni sau cea bancară şi expune investitorul unor riscuri diferite precum riscul de fals. Din aprilie 2011, când a fost lansat, fondul Artă Românească a câştigat 5,3% în euro, investind în 46 de opere de artă, printre care tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Victor Brauner, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, dar şi artişti contemporani.
Tablourile pictorilor români stabilesc noi recorduri la licitaţii în fiecare an
Nicolae Grigorescu este unul dintre cei mai bine vânduţi pictori români de patrimoniu, cel mai valoros tablou fiind "Cârciumă la Rucăr" adjudecat în cadrul unei licitaţii Artmark pentru 230.000 de euro în aprilie 2011. Recordul pieţei a fost însă stabilit de o pictură semnată de Nicolae Tonitza. "În iatac" s-a vândut pentru 290.000 de euro în decembrie anul trecut. Acestea sunt însă datele oficiale pentru vânzările derulate prin casele de licitaţii, existând posibilitatea ca tranzacţiile între persoane private să depăşească această valoare.
"Credem că în acest an va fi depăşit pragul de 300.000 de euro pentru o pictură românească. Piaţa locală de artă este în plină dezvoltare şi are potenţialul să crească până 15-18 milioane de euro în acest an", a declarat Eugen Voicu, preşedintele societăţii de administrare Certinvest, cu active în gestiune de 145 mil. lei.
Spre deosebire de alte pieţe din regiune, piaţa locală de artă, în special cea de pictură, are un mare dezvantaj în sensul că artişti precum Grigorescu sau Tonitza, extrem de populari pe plan local, nu sunt prea cunoscuţi pe plan internaţional, iar această situaţie pune presiune pe potenţialul de creştere al unei pieţe care rulează aceleaşi opere de artă între aceiaşi colecţionari. Sculptorul Constantin Brâncuşi este printre puţinii artişti români intraţi în patrimoniul internaţional, însă operele sale nu sunt licitate în România. În Ungaria, care are o piaţă de artă mai dezvoltată decât cea locală, recordul pentru un tablou a fost stabilit la un milion de euro, cu menţiunea că artistul în cauză face parte din patrimoniul internaţional.
"Potenţialul de creştere în anii următori pe piaţa locală de artă va fi alimentat de artiştii contemporani, care expun lucrări în galerii de artă din Paris sau Londra, şi ale căror lucrări intră în licitaţie cu câteva sute de euro şi sunt adjudecate pentru câteva zeci de mii", a explicat Eugen Voicu.
Certinvest caută să atragă clienţii cu bani ai Băncii Transilvania
Certinvest este cel mai mare administrator independent de fonduri de investiţii, cu o cotă de piaţă de 1%. Alături de fondul de artă, societatea mai gestionează fonduri de acţiuni, pe indici, monetare şi obligaţiuni adresate investitorilor de rând, dar şi un fond imobiliar adresat investitorilor profesionişti.
Pentru a-şi extinde baza de clienţi şi active, administratorul fondului a semnat un parteneriat cu Banca Transilvania care prin divizia de private banking gestionează averi de 480 milioane de euro de la peste 1.800 de clienţi.
"Vrem ca fondul să crească până la active de 4-5 milioane de euro, dimensiune suficientă pentru piaţa românească de artă", a mai spus Voicu.
Dacă pentru a investi în fondul de artă suma minimă este de 5.500 de euro, pragul de intrare pentru a avea un bancher privat la Banca Transilvania este de 100.000 de euro.
"Cea mai mare parte a averilor clienţilor de private banking este plasată în depozite bancare, însă incertitudinile din domeniul imobiliar şi cel bursier impun tot mai mult nevoia de diversificare spre active care protejează averile. Investiţia în artă are proprietatea de a tezauriza averea şi o vom recomanda clienţilor", a afirmat Anca Crăciun, director de private banking la Banca Transilvania.
Banca Transilvania ţinteşte o creştere de 20% a portofoliului de private banking
Pentru acest an, instituţia de credit vrea să crească cu 20% activele de private banking, în principal prin atragerea de noi clienţi.
Anul trecut banca a crescut pe acest segment cu 15%, ajungând la 480 mil. euro.
"Suntem o bancă cu capital românesc, iar acest lucru ne-a fost tot mai favorabil în ultima perioadă. Problemele din plan internaţional au cauzat pe plan local o percepţie mai puţin favorabilă sectorului bancar. Am câştigat clienţi noi graţie unui sentiment de patriotism faţă de mărcile româneşti", a conchis Andrei Dudoiu, director executiv la Banca Transilvania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
