Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat in luna iulie constituirea sistemului alternativ de tranzactionare administrat de Bursa de Valori Bucuresti si a decis ca toate companiile listate pe RASDAQ sa fie transferate pe acest sistem.
Desi reprezentantii Bursei de Valori propusesera ca pe sistemul alternativ de tranzactionare sa fie transferate doar companiile care nu indeplinesc conditiile pentru o piata reglementata. Astfel, fondurile mutuale si SIF-urile care investesc pe RASDAQ s-au regasit in postura de a detine un portofoliu de titluri care se tranzactioneaza pe un sistem alternativ.
Legislatia pietei de capital interzice fondurilor si SIF-urilor sa aiba expuneri mai mari de 10% in valori mobiliare care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata sau care sunt tranzactionate, cu acordul emitentului, in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare.
Proiectul de modificare a Regulamentului 15 din 2004 aprobat recent de CNVM stabileste ca fondurile si SIF-urile care depasesc limitele investitionale au obligatia de a se incadra in prevederi in termen de trei ani de la momentul intrarii in vigoare a Regulamentului.
Pana miercuri, 27 august, proiectul este supus dezbaterii publice, urmand ca in saptamanile urmatoare Comisia sa aprobe varianta finala a Regulamentului.
"Orice obligatie de a vinde influenteaza pretul titlului in piata, mai ales ca SIF-urile detin pachete majoritare de actiuni la societatile listate pe piata RASDAQ. Peste 80% din portofoliul actual al SIF-urilor corespunde cu cel initial si cred ca obligatia de a vinde ar trebui sa se aplice la ce a fost achizitionat ulterior", este de parere Petre Szel, presedintele SIF Muntenia.
Conform acestui proiect, SIF-urile sunt nevoite ca intr-o perioada de trei ani sa vanda participatii pe piata RASDAQ a caror valoare se ridica in prezent la peste 717 milioane de lei (200 de milioane de euro).
Cea mai afectata de aceste noi reglementari este SIF Muntenia (SIF4), ale carei participatii pe piata RASDAQ au o pondere de peste 30% din valoarea portofoliului, iar in aceste conditii societatea de investitii financiare ar trebui sa lichideze detineri pe aceasta piata de circa 406 milioane de lei (114 milioane de euro).
Portofoliile SIF Transilvania (SIF3) si SIF Oltenia (SIF5) inregistreaza expuneri de 19,2% si respectiv 16,2% din active pe piata RASDAQ.
Detinerile RASDAQ ale SIF Banat-Crisana si SIF Moldova nu depasesc pragul de 10%.
Alaturi de SIF-uri, si fondurile mutuale trebuie sa isi ajusteze portofoliile.
Printre cele mai afectate vor fi fondurile de actiuni care au intrat pe piata RASDAQ in cautare de randamente. Fondurile cu cele mai consistente expuneri pe RASDAQ sunt fondul de actiuni Omninvest, administrat de SIRA, si BT Maxim, administrat de BT Asset Management, care detin in total titluri RASDAQ de peste 6,5 milioane de lei.
"Noi nu dorim un sistem alternativ de tranzactionare, pentru ca limiteaza drastic universul investitional, sustinem in continuare proiectul RASDAQ Star. Daca administratorii vor vinde titluri RASDAQ pana la limita de 10%, unora le va fi greu sa gaseasca ce sa puna in loc", a spus Mihail Ion, vicepresedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
