Burse - Fonduri mutuale

Companiile de energie şi utilităţi de la BVB au câştigat 1,5 mld. lei din dobânzi în primele nouă luni din 2023, ceea ce înseamnă că stau pe depozite şi titluri de stat de 30 mld. lei. În loc să investească, energeticienii câştigă din dobânzi

Companiile de energie şi utilităţi de la BVB au...

Autor: Tibi Oprea

13.02.2024, 00:07 1838

„Este o discrepanţă mare între societăţile producătoare şi cele de utilităţi“, spune un broker OMV Petrom face din dobânzi cât toate celelalte şapte companii la un loc.

Marile companii din sectoarele energie şi utilităţi de la Bursa de Valori Bucureşti au avut în primele nouă luni din 2023 venituri din dobânzi de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în urcare cu 54% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, cele mai mari sume fiind raportate de Petrom, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Romgaz.

La un calcul invers, la o dobândă anuală medie de 6%-7% la depozite sau titluri de stat, pentru o perioadă de nouă luni ar însemna aproximativ 5%, de unde putem deduce că aceste plasamente s-au ridicat la circa 30 de miliarde de lei, aproximativ 6 miliarde de euro, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor din rapoartele financiare ale companiilor.

„Este o discrepanţă mare între societăţile producătoare şi cele de utilităţi. Se vede clar că au o forţă financiară mare şi disponibilităţi financiare consistente pe care le pot plasa. Sunt disponibilităţi create ca urmare a profiturilor obţinute din activitatea lor. La Transelectrica, Electrica, Transgaz şi Conpet, disponibilităţile au fost clar mult mai mici faţă de restul societăţilor, s-a şi văzut în activitatea de plasare a acestora în astfel de activităţi de investiţii“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF.

Companiile creează depozite pentru generare unor surse suplimentare de venit sau le deţin în scop investiţonal. În totalul veniturilor financiare, veniturile din dobânzi au cea mai mare pondere, iar în cheltuielile financiare, cea mai mare pondere o au în majoritatea cazurilor cheltuielile cu dobânzile. În rapoartele financiare ale companiilor, veniturile din dobânzi pot include şi dobânzile încasate pentru împrumuturile acordate filialelor din grup, cum este cazul Electrica. La Electrica sunt menţionate în raportul financiar la nouă luni încasările de dobânzi.

Veniturile din dobânzi sunt mai mari la nivelul întregului an, cum este cazul OMV Petrom, unde veniturile din dobânzi se ridică la 1 mld. lei la final de 2023, faţă de 776,1 mil. lei la finele lui 2022. La nouă luni din 2023, unicul producător local de petrol şi gaze avea venituri din dobânzi de 779,4 mil. lei, plus 55,6% faţă de perioada similară din 2022.

Pentru OMV Petrom, ca şi pentru Romgaz, necesarul de finanţare a investiţiilor este mult mai mare decât în cazul celorlalte companii, având în vedere proiectul Neptun Deep din Marea Neagră în care cele două sunt implicate cu cote egale. Pentru 2024, Petrom şi-a bugetat 8 mld. lei pentru investiţii, cea mai mare parte mergând către proiectul de exploatare din Marea Neagră.

Şi Romgaz trebuie să facă rost de bani pentru a finanţa partea de 50% din proiectul Neptun Deep. Pentru aceasta, producătorul şi furnizorul de gaze naturale vrea să vândă obligaţiuni de 1 mld. euro, din care 500 mil. euro în a doua jumătate a acestui an. Pe lângă aceşti bani, alte 2 mld. euro vor fi asigurate din surse proprii. Romgaz avea la T3/2023 venituri din dobânzi de 172 mil. lei, plus 18,9% faţă de nouă luni din 2022.

În cazul producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, pentru care necesarul de investiţii este de asemenea unul ridicat, veniturile din dobânzi la nouă luni din 2023 erau de 277,1 mil. lei, de peste două ori mai mari (125%) faţă de nouă luni din 2022. Nuclearelectrica şi-a propus să investească 1,66 mld. lei în 2024 – din care 1,56 mld. lei ar veni din surse proprii – cu 131% mai mult faţă de 2023.

Producătorul de energie verde Hidroelectrica avea venituri din dobânzi raportate de 228,6 mil. lei la septembrie 2023, cu 45,7% mai mari decât la septembrie 2022. Compania de stat şi-a bugetat investiţii de 1,33 mld. lei în acest an, faţă de 300 mil. lei preliminat în 2023.

O scurtă privire la veniturile realizate din dobânzi ale companiilor din energie şi utilităţi arată că producătorii au o putere financiară net superioară faţă de companiile de utilităţi, la care această categorie de venituri este de ordinul milioanelor de lei. De altfel, nici capitolul investiţii în utilităţi nu stăm prea bine în ultimii ani.

Transgaz avea venituri din dobânzi de 37,5 mil. lei la nouă luni din 2023, minus 12,6% faţă de nouă luni din 2022, Conpet de 5,1 mil. lei, minus 30,1%, Transelectrica de 4,1 mil. lei, plus 115,8%, iar Electrica de 1,9 mil. lei, de la 0 lei în aceeaşi perioadă din 2022. În timp ce producătorii de energie au câştigat foarte bine din diferenţa dintre preţul de producţie şi cel de vânzare, companiile de utilităţi au primit mai greu de la stat banii din compensările de preţ.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO